„În 2026, ONU nu ar trebui să mai aibă nevoie de o astfel de reamintire. Crimeea este Ucraina. Rușine”, a scris parlamentara liberală Kira Rudik într-un mesaj publicat pe platforma X.
Ucraina s-a numărat printre cele doar șapte state care nu au votat în favoarea noii hărți mondiale a ONU, concepută pentru a reflecta mai corect dimensiunea Africii în raport cu Europa și America de Nord. Votul a avut loc pe 4 septembrie, iar Kievul și-a justificat poziția prin modul în care Crimeea este reprezentată pe hartă.
Rezoluția intitulată „Correct the Map” a fost propusă de Togo, susținută de Uniunea Africană și adoptată cu votul favorabil a 164 de state. În urma aprobării documentului, ONU va renunța la utilizarea tradiționalei proiecții Mercator, care face ca țările situate mai la nord să pară mai mari decât sunt în realitate, și va folosi o proiecție care păstrează mai fidel dimensiunile reale ale statelor.
Ucraina s-a abținut de la vot alături de alte cinci țări. Statele Unite au fost singurul stat care a votat împotriva rezoluției.
Pe noua hartă, Crimeea este reprezentată în gri, într-o culoare diferită de nuanța verde folosită pentru restul teritoriului ucrainean.
Rusia a ocupat și a anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean potrivit dreptului internațional. Deși harta nu colorează Crimeea în aceeași nuanță folosită pentru Rusia, reprezentarea grafică sugerează că peninsula este, într-o anumită măsură, separată de Ucraina.
Obiecția oficială transmisă de Ucraina către ONU descrie modul în care țara este reprezentată în proiecția Equal Earth drept „complet inacceptabil”.
Celelalte cinci state care s-au abținut de la vot au fost Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova și Serbia.
Delegația Uniunii Europene la ONU a votat în favoarea rezoluției, dar a precizat, într-o declarație explicativă, că documentul nu modifică în niciun fel statutul juridic sau frontierele recunoscute internațional ale statelor.
„Subliniem că rezoluția nu abordează și nu afectează chestiunile referitoare la suveranitate, statut teritorial, delimitare sau frontierele recunoscute internațional ale statelor”, a transmis delegația europeană.
În aceeași declarație se precizează că „rezoluția nu implică recunoașterea, susținerea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritoriile disputate, modificarea frontierelor existente sau schimbarea statutului juridic al vreunui teritoriu”.
Statele Unite au fost singurul stat care a respins rezoluția, însă poziția Washingtonului nu a fost determinată de probleme legate de frontiere. Reprezentantul american a criticat inițiativa și a susținut că noua hartă face parte dintr-un „proiect ideologic radical” care urmărește promovarea ideii de reparații.