„Există o conductă sub pământul României. Nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani. Hoții au demontat-o bucată cu bucată. Și totuși, în fiecare an, statul român plătește 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea. De ce? Pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public. Nu, nu e ficțiune. E România de astăzi”, a transmis vicepremierul.
Potrivit acesteia, rețeaua administrată de Petrotrans număra aproximativ 1.800 de kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere.
„Anul 1996: Guvernul desființează entitatea care opera conductele și o absoarbe în Petrom. Însă uită să o scoată din lista privatizărilor în masă. Pe RASDAQ se tranzacționează acțiunile unei companii inexistente. Oameni reali cumpără și vând titluri la o entitate fără ștampilă, fără manager, fără existență juridică. Nimeni nu răspunde”, a arătat Gheorghiu.
Vicepremierul a descris și activitățile ilegale care au afectat infrastructura.
„Anul 2000: O patrulă de jandarmi descoperă prima rețea de furt din conducte. Preferă tăcerea în schimbul mitei. Afacerea continuă. Anul 2001: Intră în schemă un echipaj al Secției 5 de Poliție București. Dintr-un furt cu bidonul devine o industrie organizată”, a precizat aceasta.
„Anul 2004: Hoții montează o instalație de 250 de metri pe sub canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a alimenta barje. Numai în acel an: peste 100.000 de tone furate. Pagubă estimată: peste 80 de milioane de euro. Statul, prin forțele sale de ordine, ajută la jefuirea unei companii a statului”, a adăugat vicepremierul.
„Anul 2005: Petrotrans SA e desemnat operator licențiat, dar concesiunea nu îi este atribuită. Fără concesiune, Petrotrans SA nu poate opera. Mai mult, e obligată să cedeze o parte din patrimoniul propriu către o altă companie de stat, fără nicio compensație. August 2005: Activitatea Petrotrans SA încetează”, a explicat Gheorghiu.
„Anul 2007: Faliment: niciun angajat, rețeaua distrusă fizic, stocul de produse nevandabil”, a mai arătat aceasta.
Vicepremierul a menționat și condamnările din justiție: „Anul 2012: Curtea Supremă condamnă 56 de persoane — 34 de polițiști și 2 jandarmi — pentru complicitate la furt”.
Potrivit acesteia, procedura de faliment a fost blocată inclusiv de o instituție a statului.
„Anul 2019: Lichidatorul depune raportul final. Cer închiderea procedurii. La ședința creditorilor, cineva votează împotrivă. Tocmai Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care are de recuperat un procent de 0,0021% din creanțe (6.959 lei). O instituție a statului blochează închiderea falimentului unei companii a statului, în detrimentul altor instituții ale statului”, a afirmat Gheorghiu.
„Anul 2026: Compania încă există juridic. Procedura continuă. Și statul plătește în continuare 27.960 de euro pe an pentru o conductă pe care hoții au furat-o și pe care nimeni nu a semnat hârtia de radiere”, a subliniat vicepremierul.
„Creditorii au primit: 0 lei. Creanțe nerecuperate: 329 milioane lei”, a adăugat aceasta.
„La fiecare moment relevant din această poveste, lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar și cea mai proastă decizie posibilă. Iar ei vin astăzi și încearcă să ne fraierească cu sloganul «nu ne vindem țara»”, a mai declarat Oana Gheorghiu.