„I-a zdrobit pe toti”. Maia Sandu, privita cu respect de presa de la Moscova: „Realizarile ei nu pot decat sa starneasca respect”
Cele mai citite publicatii de la Moscova scriu cu respect despre uriasa victorie obtinuta de Maia Sandu la alegerile parlamentare din Moldova, chiar daca nu nutresc „sentimente pozitive” fata de ea.
Mk.ru si Kommersant au publicat ample articole despre victoria Maiei Sandu.
„Maia Sandu a zdrobit pe toata lumea: triumful fortelor antirusesti din Moldova”, titreaza mk.ru.
„Nu pot sa am emotii pozitive fata de presedinta Sandu din cauza opiniilor sale puternic antirusesti. Dar realizarile sale actuale nu pot decat sa starneasca respect. Victoriile totale in politica moldoveneasca sunt extrem de rare.
(…) Presedintele Sandu este cel mai bine descris in cuvintele unui prieten care cunoaste foarte bine lumea politica moldoveneasca: ‘Fata lui Soros cu ochii stralucitori’. In calitate de ministru al educatiei, a actionat ca un persecutor feroce al limbii ruse. In calitate de presedinte nou ales al tarii, ea a mers in mod ostentativ in prima sa vizita in strainatate nu oriunde, ci in Ucraina. Maia Sandu – sustinatoare a apropierii de Romania, a aderarii Republicii Moldova la UE si NATO si a retragerii trupelor rusesti din Transnistria.
Cel mai probabil, alegatorii moldoveni au gandit aproximativ asa: Voronin si Dodon au avut deja o sansa de a se dovedi. Ei nu au folosit aceasta sansa. Era timpul sa incercam ceva nou.
Acum, acest ‘nou venit’ detine toata puterea la Chisinau: nu doar puterile ceremoniale ale presedintelui, ci si controlul asupra parlamentului si, in consecinta, asupra guvernului. ‘Intrebarea intrebarilor’ acum este cum va dori Maia Sandu si cum va putea dispune de acest control. Membrii parlamentelor moldovenesti din trecut au fost cunoscuti, din punct de vedere diplomatic, pentru ‘plasticitatea’ opiniilor lor politice. In Ucraina, tara apropiata de Republica Moldova prin cultura sa politica, presedintele Vladimir Zelenski dispune formal si de o majoritate parlamentara absoluta. ‘Slujitorul poporului’ este deja de multa vreme o combinatie bizara a celor mai diferite factiuni politice din realitate. Nu cumva Maia Sandu se va regasi peste ceva timp intr-o situatie politica similara? Aceasta as numi prima ‘subintrebare’ importanta.
A doua ‘subintrebare’ importanta este daca Sandu va dori sa joace pe agravarea relatiilor cu Rusia? Una dintre primele declaratii ale presedintelui de dupa alegerile parlamentare nu a spus niciun cuvant despre politica externa. Dar s-a vorbit mult despre speranta de a ‘pune capat dominatiei hotilor in Moldova’.
Moldova este o tara care se afla de mult timp intr-un profund declin social si economic. Dupa cum arata experienta aceleiasi Ucraine, confruntarea directa cu Moscova este o cale sigura de a face declinul si mai adanc si mai lipsit de speranta.
Exista o cale la fel de sigura de a intoarce evolutia situatiei din Moldova in directia opusa? Evenimentele dramatice din vara anului 2019 de la Chisinau demonstreaza ca exista.
Acum doi ani, Rusia a reusit sa ajunga la un acord cu Occidentul, iar Maia Sandu cu presedintele de atunci, Igor Dodon. Ca urmare, adevaratul conducator din umbra al tarii pe termen lung, echivalentul moldovean al lui Berezovski, oligarhul Vladimir Plahotniuc, a fost fortat sa fuga de urgenta din Moldova. Compromisul dintre Moscova si Occident, dintre Moscova si Chisinau – doar in aceste conditii Moldova poate incepe sa se debaraseze treptat de statutul obisnuit de ‘stat esuat’. Este Maia Sandu pregatita pentru asa ceva – si, mai important, sunt pregatiti tovarasii ei occidentali seniori pentru asa ceva?
Sperantele similare de acum doi ani, asociate cu ‘proaspatul’ presedinte al Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, dupa cum stim, s-au dovedit a fi complet neimplinite. Si nu inspira o stare de spirit deosebit de optimista. Dar sa nu-l scoatem prematur din cont pe noul lider moldovean. Asa cum se spune, vom trai si vom vedea. ‘Albina Maia’, nu esua – in primul rand, propria ta tara!”, a scris autorul articolului din mk.ru.
„Maia Sandu isi ridica partidul pentru curatarea patriei”, este un alt amplu articol scris de influenta publicatie Kommersant.
„Pentru prima data in 30 de ani de independenta, o forta pro-europeana detine toata puterea in Moldova. Corespondentul special al Kommersant, Vladimir Soloviev, a aflat la Chisinau scrie cum intentioneaza sa gestioneze aceasta victorie presedinta Maia Sandu si partidul ‘Actiune si Solidaritate”, creat de ea, si a constatat ca se pregateste o mare epurare. Pentru multi oficiali si politicieni, inclusiv pentru fostul presedinte Igor Dodon, acesta este un motiv de ingrijorare pentru soarta lor.
Inca de luni, la ora 3:00 dimineata, era clar ca alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie din Moldova pot fi numite istorice. Este greu de spus ce a fost urmarit cu mai multa atentie in acea noapte: numaratoarea electronica rotativa de pe site-ul Comitetului Electoral Central local, care strivea buletinele de vot in procente, sau lupta dintre echipele Angliei si Italiei in finala Campionatului European.
Apropo, Italia a invins Anglia nu doar la fotbal, ci si la numarul de cetateni moldoveni care au votat la alegerile parlamentare din aceste tari: 63 140 fata de 23 867. Dar aici trebuie spus ca in Italia, care este favorizata de migrantii moldoveni, au fost deschise semnificativ mai multe sectii de votare decat in Marea Britanie – 31 fata de 11.
Diaspora a votat preponderent pentru Partidul Actiune si Solidaritate (DS) – din cei 211 830 de moldoveni aflati peste hotare, 86,23% (182 654) au preferat acest partid. Prin comparatie, blocul comunistilor si socialistilor considerati pro-rusi, principalul contracandidat al PAS, a obtinut doar 2,47% (5.228) din strainatate.
Cu fiecare ora de procesare a buletinelor de vot care trecea, diferenta dintre PAS si toti ceilalti participanti la aceasta cursa parlamentara devenea tot mai mare. Iar cand contorul CEC a incetat sa se mai invarta, a devenit clar cine este acum la putere in tara. Potrivit datelor preliminare (acestea vor fi numarate ca atare pana cand Comisia Electorala Centrala si apoi Curtea Constitutionala vor aproba rezultatele), PAS poate conta pe 63 de mandate din 101, comunistii si socialistii – pe 32, iar Partidul Sor – pe 6.
Partidului ii lipsesc patru locuri pentru a obtine majoritatea constitutionala necesara pentru a schimba legea fundamentala a tarii. Dar nu este sigur ca acestea nu vor aparea.
Un interlocutor al Kommersant, apropiat de PAS, spune ca in cadrul partidului exista o dezbatere despre faptul daca tara are nevoie de modificari constitutionale. Desi acesta nu este primul punct de pe ordinea de zi in momentul de fata, exista loc pentru a obtine voturile necesare, daca este cazul. Blocul comunistilor si al socialistilor este o constructie artificiala in multe privinte. Fostii presedinti Vladimir Voronin si Igor Dodon nu se plac, ca sa nu spunem altfel.
Dodon si-a inceput cariera politica in Partidul Comunistilor, dar apoi l-a parasit pe tatal sau politic, Voronin, si a initiat propriul proiect politic – Partidul Socialistilor. Dupa aceea, timp de multi ani, au folosit numai cuvinte urate unul pentru celalalt. Creatorul aliantei lor, potrivit Kommersant, este comunistul Konstantin Starysh. El l-a convins pe Voronin ca un bloc cu socialistii reprezinta o sansa de a reveni in parlament pentru Partidul Comunist, care s-a transformat dintr-o forta conducatoare intr-un partid aflat la marginea vietii politice. In plus, comunistii nu au investit in ea nici o resursa financiara: toate cheltuielile campaniei electorale au fost suportate de socialisti. Comunistii au adus o contributie prin carisma inca nestirbita a lui Vladimir Voronin. Alianta a fost convenita cu Moscova, care nu s-a opus: infrangerea iminenta a socialistilor era evidenta.
Includerea lui Voronin in campanie nu a adaugat prea multa greutate electorala socialistilor, dar cel putin a incetinit caderea lor.
Comunistii au avut nevoie de o alianta fortata pentru a intra in parlament, unde nu ar fi trecut singuri.
Nici macar Igor Dodon nu este sigur ca blocul rosu va supravietui. Pe 12 iulie, el a declarat ca aliatii nu au decis daca vor forma o singura fractiune in Parlament. Daca frontul se va rupe, cei zece comunisti care sunt in Parlament vor deveni un grup independent. Acestia sunt vazuti de catre PAS ca o rezerva de voturi suplimentare in caz de nevoie.
Lupta impotriva coruptiei omniprezente in Republica Moldova, care este omniprezenta in aproape toate departamentele, se afla in fruntea agendei victorioasei PAS si a presedintelui Maia Sandu. Cele mai mari probleme sunt la Ministerul Afacerilor Interne, la instante si la procurori.
Procurorul general Alexander Stoianoglo, care a preluat functia in 2019, intr-o conversatie cu Kommersant, a numit coruptia „o amenintare la adresa securitatii nationale” si a deplans faptul ca este dificil de combatut. Nu si-a crutat nici macar subordonatii: „Procurorii nu vor sa investigheze cazurile impotriva procurorilor, iar daca le accepta, aceste cazuri se destrama. Avem procuraturi in tara, unde aproape toti sunt rude sau fii intre ei”.
Natalia Gavrilita, vicepresedinta Parlamentului si cea mai apropiata aliata a Maiei Sandu, care este calificata drept cea mai probabila candidata la sefia Guvernului, spune ca partidul de guvernamant intentioneaza sa raspunda asteptarilor publicului si sa duca un razboi impotriva coruptiei. ‘Vom adopta legi stricte privind coruptia politica, vom elimina imunitatea parlamentarilor si a presedintelui in cazurile de coruptie. Va exista o reducere a imunitatii – o anumita imunitate va ramane, in conformitate cu standardele Consiliului Europei in ceea ce priveste aspecte precum libertatea de exprimare si asa mai departe. Dar nu pentru coruptie’, a asigurat ea pentru Kommersant.
Aceasta stire ar putea sa-i faca pe multi sa tresara, inclusiv pe fostul presedinte Igor Dodon, care se bucura de imunitate. In 2020, intreaga Moldova a discutat si inca nu a uitat videoclipul in care oligarhul Vladimir Plahotniuk, odinioara puternic si acum fugar, incearca sa-i dea o punga neagra domnului Dodon, pe atunci actualul presedinte. Igor Dodon nu-l atinge, dar rosteste fraza: ‘Iar tu cu sacii. Da-i-o lui Kosta, iar maine i-o va da lui Cornel, pentru ca maine am avion la ora cinci. El trebuie sa plateasca salariile luni’. Multi sunt convinsi ca in pachet se aflau bani. Deocamdata nu au existat repercusiuni juridice in urma inregistrarii. Dar ar putea.
Potrivit Nataliei Gavrilitsa, ea si colegii ei pregatesc o alta inovatie. „Vom demara o reforma a justitiei privind evaluarea externa a procurorilor si judecatorilor. Vor fi adusi experti externi pentru a evalua deciziile lor, calitatea deciziilor, incoruptibilitatea. Vom vedea daca cheltuielile sunt in concordanta cu veniturile. Vom curata statul si institutiile sale de elementele corupte si mafiote. Noul Guvern va analiza activitatea functionarilor de top din fiecare departament si ii va aduce in fata justitiei daca vor exista incalcari. Acest lucru se va face si la acele institutii care sunt subordonate Parlamentului. Daca nu vor arata rezultate, daca exista fapte ca managerii sau angajatii lor au fost implicati in scheme de coruptie, acesti oameni vor fi exclusi din sistem”, a adaugat ea.
De asemenea, potrivit potentialului premier, noul guvern se va concentra pe cresterea economica si pe eliminarea de sub presiune a intreprinderilor mici si mijlocii. ‘Este nevoie de masuri decisive privind intreprinderile mici si mijlocii. Printre acestea se numara o reforma a controlului de stat, astfel incat agentiile de stat sa lucreze in echipa cu intreprinderile, in loc sa caute ceva de reprosat’, a explicat dna Gavrilita. Uniunea Europeana a promis 600 de milioane de euro pentru redresarea economica dupa criza economica. Trebuie sa ne gandim la crearea locurilor de munca, vom majora pensia minima pana la 2 mii de lei (100 de euro – Kommersant), pentru ca acum sunt pensionari care traiesc cu 800 de lei.
Seful Asociatiei pentru Democratie Participativa, Igor Botan, considera ca UE poate ajuta semnificativ Moldova, daca noul guvern va avea rezultate reale in reformarea sistemului judiciar si in imbunatatirea climatului de afaceri. „Maia Sandu a demonstrat ca este acceptata in Europa. Iar pentru ca Europa sa ajute Moldova este foarte simplu: economia Moldovei reprezinta 0,03% din economia UE”, a declarat expertul in cadrul unei discutii cu Kommersant.
