ICCJ il pune la punct pe Melescanu. Seful Senatului a sesizat CCR pentru a anula deciziile completurilor de 3 judecatori

news

Nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu modul de compunere a completurilor de 3 judecatori, iar presedintele Senatului, Teodor Melescanu, a reclamat la CCR o eventuala culpa a legiuitorului, sustine Instanta suprema intr-un punct de vedere trimis Curtii Constitutionale.

Inalta Curte a trimis la CCR punctul sau de vedere in legatura cu sesizarea inaintata de presedintele Senatului, Teodor Melescanu, care a reclamat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ in privinta constituirii completurilor de 3 de la Sectia penala.

Instanta suprema sustine ca, prin dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) si f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, in mod explicit, Colegiul de conducere al ICCJ sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti si sa exercite atributiile prevazute in acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, in cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numarul de judecatori care formeaza completurile de la Sectia penala, iar organizarea executarii Legii 304/2004 impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalitatilor concrete de formare nominala a completurilor de judecata.

In opinia magistratilor, Parlamentul a conferit colegiilor de conducere atributia de a stabili compunerea completurilor de judecata, cu respectarea cerintei asigurarii continuitatii acestora si, implicit, a garantarii dreptului la un proces echitabil.

„Autorul sesizarii, presedintele unei Camere a Parlamentului, reclama, de fapt, Curtii Constitutionale nu o culpa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ci o eventuala culpa a legiuitorului insusi, materializata in omisiunea acestuia de a legifera expres, iar nu prin delegare legislativa in favoarea Regulamentului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, modul de compunere a completurilor de judecata in sensul dorit de autorul sesizarii”, mai spune Instanta suprema, citata de Agerpres.

Pe 7 noiembrie, Teodor Melescanu a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ in privinta constituirii completurilor de judecata.

„Inca din anul 2018, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in privinta legalitatii constituirii unor completuri la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai exact completurile de 5 judecatori abilitate prin lege sa judece inaltii demnitari ai statului. Cu aceasta ocazie, Curtea a aratat cu valoare de principiu si in acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) si art. 126 alin. 4 din Constitutia Romaniei ca regulile privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti, in general, si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul Romaniei, prin lege organica, poate stabili organizarea si functionarea instantelor de judecata, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecata. Aceasta, deoarece, intr-un stat de drept european si democratic, Justitia se infaptuieste numai prin lege si in numele legii”, explica Melescanu.

In opinia sa, „daca in privinta completurilor de 5 judecatori, Curtea Constitutionala a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Regulamentul de organizare si functionare administrativa pe care l-a adoptat, a adaugat in mod nepermis la lege, in privinta completurilor de 3 judecatori toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite in mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai inalta instanta de judecata a tarii, cea care ar fi trebuit sa fie un exemplu de respectare a legii”.

„Acest lucru a fost semnalat la inceput de unele instante din tara care au admis exceptiile de neconstitutionalitate ale unor justitiabili, sesizand Curtea Constitutionala cu aceasta problema. In acelasi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizari venite din partea cetatenilor si a sesizat, la randul sau, Curtea Constitutionala, in legatura cu problema constituirii completurilor de 3 judecatori. Prin urmare, era de datoria mea, ca presedinte al Senatului, Camera decizionala in procedura parlamentara a adoptarii legii organice privind organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art. 75 alin. 1 si alin. 3 din Constitutia Romaniei, sa sesizez Curtea Constitutionala in legatura cu acest conflict juridic de natura constitutionala. Aceasta cu atat mai mult cu cat, potrivit art.16 din Constitutia Romaniei, cetatenii sunt egali in fata legii si nimeni nu este mai presus de lege”, mai spunea Melescanu.

Mai mult despre:


Comentarii: