Înalta Curte de Casație și Justiție a anunţat, miercuri, că o expertiză de specialitate independentă confirmă calculele realizate de departamentele economice şi arată că legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan, conduce la anularea totală a pensiei de serviciu şi la nesocotirea gravă a drepturilor dobândite din contribuţiile sociale.
Potrivit comunicatului, în contextul sesizării de neconstituţionalitate formulate anterior, Înalta Curte va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susţinere a argumentelor deja formulate împotriva legii contestate, în baza concluziilor expertizei realizate.
„Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, se arată în comunicat.
Conform datelor prezentate, pensia de serviciu ar urma să fie mai mică faţă de pensia calculată pe contributivitate cu 36% pentru magistraţii de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, cu 35% pentru cei de la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, cu 33% pentru cei de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea şi cu 51% pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa supremă precizează că situaţia analizată se raportează la un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicţie şi cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată.
„Aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, subliniază Înalta Curte.
Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituţională, instanţa supremă arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu, garanţie constituţională a independenţei justiţiei, nesocoteşte drepturile magistraţilor obţinute din plăţile făcute în sistemul public de pensii şi contravine jurisprudenţei obligatorii a Curţii Constituţionale, a Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, precum şi recomandărilor Uniunea Europeană privind statul de drept”.
Înalta Curte mai arată că „independenţa justiţiei nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanţii valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că proiectul privind pensiile magistraților, care va fi rediscutat de Curtea Constituțională pe 16 ianuarie, este constituțional, iar Guvernul a căutat ca acest proiect de lege să respecte toate prevederile legale și toate deciziile adoptate de CCR.
Bolojan a fost întrebat ce așteptări are pe 16 ianuarie, când se reunește din nou Curtea Constituțională în legătură cu reforma pensiilor magistraților. Reamintim că luarea unei decizii, la finalul anului trecut, a fost blocată de judecătorii numiți de PSD în CCR, care au părăsit în grup ședința.
‘Așa cum am mai declarat pe această speță, am căutat ca acest proiect de lege care vine și face ordine în acest domeniu al pensiei magistraților să respecte toate prevederile legale, să respecte toate deciziile care au fost adoptate de Curtea Constituțională pe această zonă și eu cred că acest proiect este constituțional. Dacă se va lua o decizie sau nu se va lua, asta nu am de unde să știu, dar Guvernul a făcut toate analizele în așa fel încât să venim cu un proiect bun. Asta este problema legată de legalitate. Dar aici, indiferent ce se discută legat de un proiect sau altul, există o realitate pe care nu o putem nega. Nicăieri în lume nu există sisteme în care oamenii se pensionează la 48-50 de ani, în care ies cu o pensie cât ultimul salariu. Nu există așa ceva și nu este moral. E valabil și la alte categorii, nu este suportabil, nu este sustenabil pentru economia românească și pentru sistemul de pensii’, a spus premierul la TVR 1.
El a fost întrebat, de asemenea, dacă există o discuție în Guvern cu privire la mărirea vârstei de pensionare și pentru militari și polițiști, având în vedere că ministrul Apărării a spus că ar fi o soluție pentru reducerea cheltuielilor în domeniu.
‘Aceasta este o realitate care privește și aceste categorii, iar aici controlul cheltuielilor nu îl faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal, ci aici controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț, care înseamnă că celor care astăzi au vârsta de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actualele drepturi, indiferent când lucrează. Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, că nu ne ajută deloc. (…) În al doilea rând, trebuie găsite variante cât se poate de corecte și de cinstite pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată, acolo unde, într-adevăr, se justifică. Cu cât se fac mai repede (aceste modificări – n.r.) cu atât mai bine. Cred că în acest an. Și trebuie să discutăm lucrurile cât se poate de corect’, a afirmat acesta.