„Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”, a declarat Bolojan la Oradea, unde a fost întrebat de jurnaliști despre întrevederea care a generat reacții în sistemul judiciar și în mediul politic, scrie cotidianul local Bihoreanul.
Premierul interimar a explicat că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor publice sunt firești atunci când există probleme administrative care trebuie rezolvate.
„De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus Bolojan.
El a dat ca exemplu perioada în care era primar al municipiului Oradea și în oraș se desfășurau lucrări la sediul Curții de Apel. Potrivit premierului, autoritățile locale trebuiau să se ocupe de aspecte administrative pentru ca proiectul să poată fi realizat.
„Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel”, a explicat el.
Bolojan a spus că, în acest context, a avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Curții de Apel Oradea, însă discuțiile nu au vizat activitatea instanței în dosarele aflate pe rol.
„Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a afirmat premierul.
El a oferit un exemplu similar din perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, când reprezentanții Parchetului aveau nevoie de un teren pentru construirea unui sediu.
„Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului”, a spus Bolojan.
„Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru”, a adăugat el.
Premierul a evitat să ofere alte detalii despre întâlnirea cu șefa CCR, spunând: „Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”.
Controversa a apărut după informațiile potrivit cărora Bolojan și președinta CCR s-ar fi întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întrevederea a atras atenția deoarece CCR urma să dezbată luni sesizările privind noua lege a integrității, inclusiv prevederi care au fost asociate în dezbaterea politică cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
În urma informațiilor apărute în spațiul public, președinta CCR a respins orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rol în afara cadrului legal. Ulterior, Curtea Constituțională a precizat că atribuțiile președintei instituției nu sunt exclusiv jurisdicționale, ci includ și responsabilități administrative, organizatorice și de reprezentare.
„Nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, a transmis CCR.
În același timp, întâlnirea a provocat reacții din partea magistraților. Președinții curților de apel au solicitat clarificări publice, considerând că lipsa de transparență poate ridica probleme legate de aparența de imparțialitate a Curții Constituționale. Demersului i s-au alăturat și președinții tribunalelor din țară.
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut, la rândul său, clarificarea împrejurărilor în care a avut loc întrevederea, a naturii acesteia și a temelor discutate. CSM a subliniat că explicațiile sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea deciziilor sale.
Pe plan politic, grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că va solicita înființarea unei comisii de anchetă a Senatului pentru a verifica împrejurările întâlnirii și eventualele consecințe instituționale.