Premierul Ilie Bolojan va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru o întâlnire cu președintele Ursula von der Leyen.
Vizita are loc într-un moment-cheie pentru România, pe fondul negocierilor pentru bugetul de stat, absorbția fondurilor din PNRR și așteptarea răspunsului Comisiei Europene privind plata a sute de milioane de euro pentru proiectele de investiții și pensiile magistraților. Informația este confirmată atât de surse guvernamentale, cât și de agenda oficială a șefei Comisiei Europene, relatează Observator News.
Vizita premierului Bolojan survine într-un context în care autoritățile de la București discută, în cadrul coaliției de guvernare, elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Un punct central al acestor discuții îl reprezintă fondurile europene, care urmează să susțină investițiile publice, infrastructura și proiectele sociale.
În următoarele două-trei săptămâni, România așteaptă un răspuns oficial din partea Comisiei Europene privind jalonul PNRR legat de pensiile magistraților, în valoare de 231 de milioane de euro. Această sumă este esențială pentru respectarea calendarului PNRR și pentru deblocarea altor fonduri destinate investițiilor strategice ale țării.
Totodată, Guvernul român așteaptă aprobarea Executivului european pentru cererea de plată nr. 4, evaluată la 2,62 miliarde de euro, care se află într-un stadiu avansat de consultare și verificare.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat: „Așa cum am spus în spațiul public, în luna martie cel mai probabil vom avea unda verde din partea Comisiei Europene pentru plată, iar lucrul acesta se încadrează exact în termenul stabilit de Comisie.”
Obținerea acestor fonduri este considerată esențială pentru Guvern, mai ales în contextul în care banii europeni sprijină componentele sociale și de investiții din bugetul de stat.
Pe agenda vizitei se află și problema pensiilor speciale ale magistraților, recent reglementată printr-o decizie a Curtea Constituțională a României, care a declarat legea constituțională.
Reforma prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiei de serviciu la un procent mai mic din salariul net, pentru a respecta principiul echității și sustenabilitatea bugetară.
Decizia CCR este crucială pentru România, deoarece jalonul PNRR privind pensiile speciale trebuie îndeplinit pentru a putea încasa cele 231 de milioane de euro aferente magistraților.
Implementarea reformei pensiilor speciale va fi, așadar, un subiect central în discuțiile de la Bruxelles, alături de confirmarea cererilor de plată și de menținerea fluxului de fonduri europene.