Iliescu este tot in libertate. 30 de ani de la represiunea sangeroasa din Piata Universitatii

news

Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au ramas cunoscute in memoria postcomunista sub numele de „Mineriada din 13-15 iunie 1990” si se refera la reprimarea, de catre fortele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piata Universitatii din acea perioada. Manifestatiile din Piata, revendicate ca fiind anticomuniste, erau indreptate impotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvarii Nationale si impotriva presedintelui Ion Iliescu si incepusera inca din 22 aprilie 1990, odata cu Fenomenul Piata Universitatii. Minerii au fost chemati de Ion Iliescu, care le-a multumit apoi pentru violente.

La manifestatiile din Piata, care au debutat in 22 aprilie 1990, au participat intelectuali, studenti, elevi, functionari, dar si personalitati culturale si publice, revendicarile demonstrantilor fiind grupate intr-o declaratie care a fost publicata/citita la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicari era Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara prin care se cerea ca fostilor activisti comunisti si fostilor ofiteri de Securitate sa li se interzica dreptul la candidatura pentru trei legislaturi consecutive, se arata in volumul „Romania 1989-2005. O istorie cronologica” (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).

In intervalul cuprins intre 22 aprilie si 13 iunie, la manifestatiile din Piata Universitatii, cunoscute sub numele de Fenomenul Piata Universitatii, s-au strigat lozinci anticomuniste si anti-guvernamentale precum: „Libertate”, „Timisoara”, „Jos Iliescu”, „Jos comunismul”, „Iliescu nu dezbina tara”, „Proclamatia de la Timisoara, lege pentru toata tara”, „Apel din Timisoara, trezeste, Doamne, tara”, „16-22, cine-a tras in noi”, „Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, „Treziti-va, romani, aveti din nou stapani”, „Iliescu pentru noi este Ceausescu II”, „Cine-a tras in noi, 16-22”, „Cine-a tras in noi, dupa 22” etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari in acea perioada, conform Raportului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc din 2010, publicat pe site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

La 27 mai 1990, o parte dintre organizatiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democratie, Liga Studentilor) s-au retras din Piata, in timp ce altele au ramas, alaturandu-li-se celor aflati in greva foamei (Consiliul National pentru Alianta Poporului, Miscarea Independenta, Asociatia „16-21” Decembrie), conform volumului „Istoria Romaniei in date”.

In dimineata zilei de 13 iunie, Politia a intervenit in forta in Piata Universitatii, imprastiindu-i pe manifestanti si facand arestari. Politistilor li s-au alaturat, mai tarziu, grupuri de muncitori solidari cu autoritatile statului. Manifestantii, in mare parte studenti, au ridicat baricade, reusind sa sparga barajele fortelor de ordine si sa ocupe Televiziunea, institutie acuzata de deformarea grava a adevarului si de dezinformare, noteaza cronologia „Romania 1989-2005. O istorie cronologica” (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).

Zilele ce au urmat – 14 si 15 iunie – au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului in Bucuresti, pe care presedintele Ion Iliescu i-a indemnat sa ocupe si sa curete Piata Univesitatii. Manifestantii au fost batuti de catre mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectura, sediile unor ziare si reviste independente (ex: „Romania Libera”, „Dreptatea”, „Baricada”) si a unor partide politice de opozitie (PNL, PNTCD). De asemenea, fortele de ordine au recurs la arestari, in timp ce opinia publica internationala si lideri din intreaga lume au cerut conducerii de la Bucuresti sa puna capat represiunii din Piata. Inainte de plecarea minerilor din Bucuresti, Ion Iliescu le-a multumit acestora pentru restabilirea ordinii in Capitala, conform volumului „Istoria Romaniei in date”, coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003).

La 15 iunie 1990, Comitetul Militar Superior al Ministerului Apararii Nationale a cerut desfiintarea Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), invocand faptul ca a facut jocul unor forte politice care urmaresc destabilizarea vietii social-politice, mai scrie sursa citata.

Sedinta de guvern din 16 iunie 1990, in care a fost examinata derularea evenimentelor violente din 13-15 iunie, s-a finalizat cu difuzarea unui comunicat de presa in care se vorbeste despre „scenariul destabilizarii de stat”, o situatie limita in care presedintele ales si guvernul au cerut interventia armata si sprijinul populatiei.

Evenimentele din 13-15 iunie au fost dezbatute si in Parlamentul Romaniei, in aceeasi zi infiintandu-se o comisie parlamentara de ancheta, se arata in volumul „Romania. Date si fapte. 1989-2009” al Agentiei Nationale de Presa AGERPRES (2010).

La 18 iunie 1990 s-a infiintat Comisia parlamentara de ancheta instituita in vederea cercetarii evenimentelor petrecute in zilele de 13-15 iunie 1990. Lucrarile Comisiei s-au finalizat in ianuarie 1991 si s-au concretizat in documentul intitulat „Raportul Opozitiei anticomuniste din comisia parlamentara de ancheta a evenimentelor din 13-15 iunie 1990 (raport finalizat la 15 ianuarie 1991). Opinie separata”, informeaza site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

In septembrie 2010, Asociatia „21 Decembrie 1989”, in parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER), au publicat „Raportul-Rechizitoriu despre Fratricidul din 13-15 iunie 1990”, in baza documentelor din Dosarul Mineriadei, scrie site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

Procurorii militari ai Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie au finalizat, la 13 iunie 2017, cercetarile in dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990” si au dispus trimiterea in instanta a cauzei. Procurorii militari sustin, in rechizitoriu, ca, „in zilele de 11 si 12 iunie 1990, autoritatile statului au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, care militau in principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si isi exprimau, in mod pasnic, opiniile politice, in contradictie cu cele ale majoritatii care forma puterea politica la acel moment. In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii”, se mai arata in Rechizitoriu, conform https://www.mpublic.ro/.

Astfel, la 13 iunie 2017, au fost trimisi in judecata pentru infractiuni contra umanitatii Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Romaniei; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare; Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazemir Ionescu, vicepresedinte al CPUN; Adrian Sarbu, sef de cabinet si consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni; Plaies Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele apartinand Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, conform site-ului Ministerului Public, https://www.mpublic.ro/.

Conform Rechizitoriului din iunie 2017, in zilele de 13-15 iunie, au murit, prin impuscare, patru persoane, in timp ce alte 1.388 au fost ranite, mai informeaza sursa citata.

In mai 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca ancheta in Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refacuta, identificand nelegalitatea rechizitoriului intocmit de procurorii militari si a dispus restituirea dosarului la Parchet.

Mai mult despre:

Comentarii: