Iliescu nu scapa, dosarul a fost refacut. Procurorul general anunta retrimiterea la Instanta suprema a dosarului Revolutiei. Iliescu este acuzat de infractiuni contra umanitatii

politica

Procurorul general Gabriela Scutea a anuntat miercuri retrimiterea la Instanta suprema a dosarului Revolutiei, in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu si Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare, sunt acuzati de savarsirea unor infractiuni contra umanitatii.

Initial, dosarul a fost trimis la instanta in aprilie 2019, insa Instanta suprema l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

Dosarul Revolutiei a fost trimis in instanta de procurorii militari in luna aprilie 2019, in proces fiind citate peste 5.000 de parti civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri si exceptii ridicate de partile din dosar.

Fostul presedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu si generalul (rtr.) Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare, sunt acuzati in acest dosar de savarsirea infractiunilor contra umanitatii.

Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerarii relatiilor dintre Romania si URSS, dupa momentul „Praga 1968”, dar si ca urmare a starii de nemultumire profunda si generala din societate, s-a coagulat si a evoluat o grupare dizidenta care a avut drept scop inlaturarea fostului presedinte Nicolae Ceausescu, dar care urmarea mentinerea Romaniei in sfera de influenta a URSS.

Procurorii militari sustin ca gruparea din jurul lui Ion Iliescu a actionat abil si eficient in preluarea puterii politice si militare in decembrie 1989.

Astfel, intreaga forta militara a Romaniei – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice, incepand cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia.

„Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al Apararii) si Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman”, precizau procurorii.

Potrivit anchetei, incepand cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea CFSN), acceptata si asumata de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetarile au vizat faptul ca prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

„Din cercetari a rezultat ca psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22 decembrie 1989, un numar de 862 de decese, 2.150 de raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, mentionau procurorii militari.

Ancheta a stabilit ca aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului Ceausescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat in cauza releva ca inculpatii Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din MApN, fara a interveni pentru stoparea lor”, sustineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, ar fi intervenit in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza, asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni si ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane.

„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la ranirea unor persoane. A emis si alte ordine militare, conduite care in afara rezultatelor concrete enuntate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediata a acestor conduite a fost complexa, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui numar mare de persoane si ar fi generat o stare de pericol pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile de pe intregul teritoriu al Romaniei”, precizau anchetatorii.

Mai mult despre: ,

Comentarii: