Cercetările arată că băutul cafelei în timpul mesei sau foarte aproape de aceasta poate reduce absorbția fierului, în special a fierului non-hemic, forma întâlnită predominant în alimentele de origine vegetală.
Efectul nu înseamnă că orice persoană care bea cafea va ajunge să aibă deficit de fier și nici că băutura trebuie eliminată din alimentație. Momentul în care este consumată poate însă deveni relevant pentru persoanele care au rezerve scăzute de fier sau care depind în mare măsură de surse vegetale ale acestui mineral.
Una dintre cele mai frecvente situații este consumarea cafelei chiar în timpul micului dejun sau imediat după masă. Studiile efectuate asupra absorbției fierului au arătat că această asociere poate reduce cantitatea de fier non-hemic pe care organismul reușește să o absoarbă.
Într-un studiu clinic publicat în American Journal of Clinical Nutrition, o ceașcă de cafea consumată împreună cu o masă a redus absorbția fierului non-hemic. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că efectul devenea mai pronunțat atunci când cafeaua era mai concentrată. Un alt studiu care a analizat mai multe băuturi consumate alături de mâncare a observat o reducere a absorbției fierului în cazul cafelei față de situația în care participanții beau apă.
Acest lucru este important deoarece fierul participă la formarea hemoglobinei, proteina care ajută globulele roșii să transporte oxigenul în organism. Aportul alimentar adecvat și absorbția eficientă contribuie la menținerea rezervelor de fier.
Cafeaua conține numeroși compuși bioactivi, printre care polifenoli și acizi fenolici. Tocmai unii dintre acești compuși sunt implicați în reducerea disponibilității fierului pentru absorbție la nivel intestinal.
Cercetările realizate pe voluntari au arătat că băuturile bogate în polifenoli pot diminua absorbția fierului non-hemic, iar intensitatea efectului poate varia în funcție de cantitatea și tipul compușilor prezenți. În cazul cafelei, acidul clorogenic și alți compuși fenolici au fost studiați pentru capacitatea lor de a interacționa cu fierul.
De aceea, cofeina nu este considerată singura explicație și nici principalul element asupra căruia se concentrează această problemă nutrițională. Recomandările unor servicii medicale britanice avertizează că inclusiv variantele fără cofeină pot influența absorbția fierului atunci când sunt consumate în apropierea meselor.
Nu tot fierul din alimentație se comportă identic. Fierul hemic se găsește în alimentele de origine animală, precum carnea și fructele de mare, și are în general o biodisponibilitate mai bună. Fierul non-hemic se găsește în leguminoase, cereale fortificate, nuci, semințe și numeroase legume.
National Institutes of Health arată că fierul hemic este absorbit mai eficient, în timp ce absorbția fierului non-hemic este influențată într-o măsură mai mare de celelalte componente ale mesei. Polifenolii se numără printre substanțele care îi pot reduce biodisponibilitatea.
Din acest motiv, asocierea cafelei cu o masă poate conta mai mult în cazul unei persoane care își obține o proporție importantă din fier din linte, fasole, năut, cereale, tofu sau legume. Efectul unei singure cești nu trebuie însă confundat cu apariția automată a unui deficit. Starea rezervelor de fier depinde de alimentația generală, necesarul individual, pierderile de sânge, absorbția intestinală și alte particularități medicale.
O soluție simplă este separarea cafelei de mesele bogate în fier. Recomandările medicale nu sunt perfect identice în privința intervalului, însă mai multe servicii din sistemul britanic de sănătate recomandă evitarea cafelei și ceaiului cu aproximativ o oră înainte și după masă. Pentru persoanele care iau suplimente cu fier, unele recomandări folosesc chiar un interval de două ore.
Datele experimentale susțin importanța momentului consumului. Într-un studiu clasic asupra cafelei, cercetătorii nu au observat o reducere a absorbției atunci când aceasta era băută cu o oră înainte de masă, în timp ce administrarea concomitentă sau apropiată de masă a influențat absorbția.
Nu este necesar ca toată lumea să își cronometreze strict fiecare cafea. Pentru o persoană sănătoasă, cu o alimentație variată și fără deficit cunoscut, impactul inhibitorilor și al stimulatorilor absorbției fierului poate avea o importanță mai mică în contextul întregii diete. National Institutes of Health subliniază că efectele acestor factori alimentari asupra statusului fierului sunt atenuate într-o dietă mixtă obișnuită.
Există și alimente care acționează în sens opus. Vitamina C îmbunătățește absorbția fierului non-hemic, motiv pentru care asocierea alimentelor vegetale bogate în fier cu fructe și legume care conțin vitamina C poate fi utilă.
Citricele, ardeiul gras, căpșunile, roșiile și broccoli se numără printre opțiunile care pot fi incluse într-o masă cu surse vegetale de fier. National Institutes of Health confirmă că vitamina C favorizează absorbția fierului non-hemic.
Atenția la momentul în care este băută cafeaua devine cu atât mai relevantă pentru persoanele cu deficit de fier deja diagnosticat, pentru cele care primesc tratament cu fier și pentru persoanele cu necesar crescut. În asemenea situații, recomandările privind suplimentele și alimentația trebuie adaptate împreună cu medicul, deoarece deficitul de fier poate avea cauze care nu se rezolvă doar prin modificarea dietei.
Concluzia practică este simplă. Cafeaua nu trebuie privită ca un aliment interzis, însă consumarea ei chiar lângă o masă bogată în fier poate diminua absorbția acestui mineral. Mutarea ceștii de cafea între mese și asocierea surselor vegetale de fier cu alimente bogate în vitamina C sunt măsuri ușor de aplicat, mai ales pentru persoanele care trebuie să acorde o atenție suplimentară rezervelor de fier.