Dispăruți vreme de 200 de ani de pe teritoriul României, zimbri au fost reintroduși treptat, începând din 2019, prin intermediul mai multor proiecte derulate de Fundația Conservation Carpathia, care a readus zimbrii în pădurile din partea sudică a Făgărașilor.
„Este foarte probabil ca cei doi zimbri observați în zona cabanei Bârcaciu să provină din exemplarele eliberate de Fundația Conservation Carpathia. Precizăm că aceste animale nu sunt proprietatea fundației, ci fac parte din fauna munților Făgăraș, fiind reintroduși în cadrul unui proiect LIFE, cu aprobarea autorităților de mediu. În prezent, estimăm că în Munții Făgăraș trăiesc peste 100 de zimbri. Este însă dificil să oferim un număr exact, deoarece vorbim despre animale sălbatice care trăiesc în libertate și se deplasează pe suprafețe foarte mari”, arată biologul Adrian Aldea, manager al proiectelor de reintroducere de specii în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
Potrivit lui, fundația a eliberat 81 de zimbri în sudul Făgărașilor, în zona localităților Rucăr, Lerești și Nucșoara, iar populația a crescut pe cale naturală, ca o consecință a adaptării animalelor la noile condiții de mediu.
Biologul recomandă oamenilor să îl observe de la distanță și să nu încerce să se apropie, să îl hrănească sau să îl urmărească. „Ca în cazul oricărui animal sălbatic, este important să îi respectăm spațiul și să evităm orice comportament care l-ar putea deranja sau stresa”, spune Aldea.
Cu masculi care ajung să cântărească și o tonă (femelele se limitează la aproximativ 500 de kg), zimbrii sunt cele mai mari mamifere terestre din Europa. Aleargă cu viteze de până la 60 de km pe oră, iar turmele sunt conduse de o femelă.
Prezența zimbrilor este considerată extrem de benefică pentru ecosisteme, dar este apreciată ca fiind un avantaj și pentru turismul local bazat pe observarea naturii.
„Datele istorice și studiile de specialitate arată că zimbrul a ocupat în trecut întregul lanț carpatic. Atunci când găsește condiții favorabile de habitat și hrană, această specie poate parcurge distanțe mari și își poate extinde treptat arealul.
La nivel european, obiectivul pe termen lung al programelor de conservare este ca populațiile reintroduse să fie conectate între ele și să poată face schimb genetic.
În România există deja mai multe nuclee de populație, inclusiv în Munții Țarcu, în zona Armeniș, și în nordul țării, în zona Vânători-Neamț, iar conectivitatea dintre aceste populații reprezintă un obiectiv important pentru conservarea speciei pe termen lung”, mai arată biologul Adrian Aldea.