Islanda ar putea deveni membru al Uniunii Europene în aproximativ un an și jumătate după relansarea negocierilor de aderare, dacă electoratul va vota în favoarea acestei opțiuni la referendumul programat pe 29 august, a declarat ministrul de externe islandez, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, într-un interviu acordat publicației POLITICO.
Islanda urmează să organizeze pe 29 august un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, discuții care au fost abandonate anterior. Un sondaj Gallup recent indică un vot strâns, 52% dintre respondenți fiind în favoarea reluării negocierilor, iar 48% împotrivă.
Ministrul de externe, care conduce partidul proeuropean Viðreisn, a subliniat că rezultatul sondajelor nu ar trebui să dicteze deciziile politice.
„Uneori nu trebuie să lași sondajele să conducă, ci să conduci tu însuți”, a declarat Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.
Oficialul islandez a afirmat că, dacă cetățenii vor vota pentru relansarea negocierilor, procesul de aderare ar putea fi finalizat relativ rapid, întrucât Islanda este deja integrată în mare măsură în cadrul legislativ european.
Islanda este membră a Spațiului Economic European și face parte din zona de liberă circulație Schengen, ceea ce înseamnă că o mare parte din legislația Uniunii Europene este deja aplicată în țară.
„Nu va fi atât de complicat pentru noi” și „ar fi un proces destul de rapid” de finalizare a negocierilor pentru aderarea la blocul comunitar, a explicat ministrul de externe.
Întrebată dacă Islanda ar putea depăși state candidate aflate mai avansate în procesul de aderare, precum Muntenegru, și să devină astfel al 28-lea stat membru al Uniunii Europene, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir a răspuns afirmativ.
„Da”, a spus aceasta, adăugând însă că „cea mai mare problemă va fi, desigur, pescuitul”.
Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în contextul crizei financiare. Negocierile au fost însă suspendate în 2013, după o dispută legată de politica în domeniul pescuitului și pe fondul schimbării situației economice a țării. În 2015, Reykjavik a retras oficial candidatura.
Înainte de suspendarea negocierilor, Islanda reușise să închidă 11 dintre cele 33 de capitole de negociere, un nivel pe care Muntenegru l-a depășit abia în ultimele luni.
Un oficial al Uniunii Europene, care a dorit să își păstreze anonimatul, a declarat pentru POLITICO că negocierile cu Reykjavik ar putea fi finalizate chiar și într-un interval de aproximativ un an.
Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir a avertizat însă că, chiar dacă islandezii vor vota în favoarea reluării negocierilor la referendumul din august, ar fi necesar un nou vot popular după finalizarea discuțiilor de aderare.
Ministrul de externe islandez a afirmat că actualul context internațional contribuie la creșterea interesului pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Beneficiile aderării la blocul comunitar într-o perioadă de turbulențe geopolitice devin tot mai evidente”, a declarat aceasta.
Potrivit oficialului, aderarea ar aduce avantaje economice și de securitate pentru Islanda.
„Este, de asemenea, foarte important pentru companiile și industriile noastre să le oferim un adăpost și să le protejăm în interiorul Uniunii”, a spus Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.
Ea a subliniat că economia islandeză se confruntă cu probleme structurale, inclusiv inflație și dobânzi mai ridicate decât în alte state europene.
„Avem întotdeauna o inflație și dobânzi mai mari decât alte țări europene. Și există prea multe monopoluri în economie”, a afirmat ministrul.
Oficialul islandez consideră că aderarea ar fi benefică și pentru Uniunea Europeană, datorită poziției geostrategice și prosperității economice a Islandei.
„Prin referendumul din august, oferim puterea oamenilor”, a spus Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, adăugând: „Aș spune că ar fi benefic atât pentru Islanda, cât și pentru Uniunea Europeană să negocieze acum, nu peste doi ani sau altcândva, ci acum.”