Inca un judecator curajos distruge teoriile PSD-ALDE privind protocoalele secrete: „Judecatorul ramane singurul competent a decide asupra legalitatii unor mijloace de proba”

news

Ciprian Coanda, judecator la Curtea de Apel Constanta (secita penala), afirma ca protocoale de tipul celor incheiate de SRI cu institutii din sistemul judiciar se regasesc in „multe alte state”. „Ne putem pune problema de ce inregistrarile realizate de organe specializate ale statului sunt supuse unui proces de decredibilizare, cata vreme in procesul civil sau penal e putere probatorie pot avea chiar inregistrarile prezentate de parti si realizate in orice conditii, chiar fara acordul persoanelor la care se refera”, spune judecatorul.

„Natura juridica a protocoalelor incheiate intre SRI si diferitele parchete urmeaza a fi transata atat de instanta de contencios constitutional, cat si de instantade contencios administrativ, dar indiferent de natura juridica a acestor acte, judecatorul ramane singurul competent a decide asupra legalitatii unor mijloace de proba obtinute in baza lor, fara deosebire dupa cum aceste protocoale ar fi putut genera efecte juridice prin ele insele sau prin coroborare cu alte instrumente juridice.

Analiza acestui tip de protocoale nu poate fi insa desprinsa de faptul ca aceste mecanisme de informare sunt aplicate in multe alte state, in diferite domenii de activitate, acest gen de instrumente fiind utilizate si in relatia dintre SRI si alte institutii din tara noastra, fara ca ele sa comporte pana in prezent aspecte de nelegalitate care sa fi fost contestate in instanta de contencios administrativ.

Pentru ca, din perspectiva judiciara, relevante nu sunt decat probele care vin in sustinerea acuzatiei penale, este mai important a se stabili in ce masura aceste protocoale au generat probe care sa fi fost administrate in conditiile Codului de procedura penala de alte organe decat cele judiciare, cunoscut fiind ca urmarirea penala este efectuata de organele judiciare, in baza competentelor proprii atribuite prin lege.

De asemenea, firesc ar fi ca in practica instantelor aceste protocoale sa nu comporte o abordare diferentiata, pentru ca in caz contrar exista riscul ca in proceduri extrajudiciare de mai mica importanta datele si informatii obtinute in baza lor sa poata fi valorificate, pe cand in procedurile premergatoare urmaririi penale nu, fapt dificil a fi justificat din punct de vedere juridic, in masura in care la baza acestor instrumente au stat aceleasi ratiuni de informare.

Plecand de la cele aratate, ne putem pune intrebarea de ce in baza unui protocol incheiat cu SRI abaterile disciplinare savarsite de judecatori sau procurori ar fi putut fi sesizate Inspectiei Judiciare, pe cand fapte mai grave, cum sunt cele de natura penala, nu ar fi putut face obiectul informarii intre organele de urmarire penala si SRI, cu atat mai mult cu cat obligatia de informare din partea SRI nu se putea concretiza decat in baza unor proceduri prestabilite, in absenta oricarei interventii din partea legiuitorului.

Plecand de la acest exemplu, ne putem pune problema de ce inregistrarile realizate de organe specializate ale statului sunt supuse unui proces de decredibilizare, cata vreme in procesul civil sau penal e putere probatorie pot avea chiar inregistrarile prezentate de parti si realizate in orice conditii, chiar fara acordul persoanelor la care se refera.

Oricum, in principiu, efectele produse de aceste protocoale in procedurile judiciare penale nu pot fi stabilite decat in concret, judecatorul neputand formula o concluzie decat dupa obtinerea de date si informatii referitoare la momentul si activitatile efectuate in baza lor, dar si la relevanta pe care probele obtinute o pot avea asupra acuzatiei penale.

Daca ar fi sa fac insa o obsevatie personala, voi spune ca discutia legata de aceste protocoale este similara celei referitoare la soarta arhivei fostului Serviciu de Informatii din cadrul Ministerului Justitiei, intrucat pot exista numeroase persoane direct interesate in ascunderea unor date si informatii ce se pot dovedi compromitatoare si care pot fi folosite in scopuri nedeontologice atunci cand situatia o impune.

Indiferent de caracterul bazei legale pe care activitatile de informare s-au intemeiat, aceste arhive nu pot fi distruse sau ocultate doar pentru ca unii isi doresc sa isi ascunda trecutul sau evenimentele actuale ce le-ar putea afecta reputatia si care pot avea legatura chiar cu modul de indeplinire a atributiilor de serviciu.

Din contra, atata vreme cat aceste activitati au avut o baza legala, iar ele au presupus o serie de cheltuieli finantate din bugetul public, firesc este ca aceste informatii sa fie oricand accesibile, independent de valoarea probatorie pe care o pot capata intr-o procedura judiciara, aceasta ultima chestiune fiind una distincta si urmand a fi rezolvata in lumina Codului de procedura penala si Deciziilor Curtii Constitutionale”, a declarat Ciprian Coanda pentru Info Sud Est.

Ciprian Coada a absolvit Institutul National de Magistratura in 1999 si a profesat in cadrul Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti, al Judecatoriei si Tribunalului Constanta, apoi al Curtii de Apel Craiova pentru ca, in cele din urma, sa revina in Constanta, la Curtea de Apel (sectia penala), unde este judecator din 1 mai 2013. Din anul 2002 a detinut mai multe functii in instantele constantene, printre care vicepresedinte al Judecatoriei si Tribunalului, purtator de cuvant al celor trei instante si membru in Colegiul de Conducere al Judecatoriei sau Tribunalului Constanta. Ciprian Coada (43 de ani) este autorul mai multor condamnari rasunatoare. Printre cei trimisi la inchisoare de judecatorul Coada se numara: Mircea Basescu, fratele fostului presedinte Traian Basescu, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare, in iunie 2016; Danut Capatana, fostul manager al Spitalului Judetean Constanta, condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare cu executare, in aprilie 2018; Gilberto Saban, in celebrul caz al Larei Saban, o tanara ucisa de fratele ei care, pentru fapta sa, a fost condamnat la inchisoare pe viata, in anul 2013. Tot Coada, pe vremea cand era judecator la Curtea de Apel Craiova, a judecat cazul Tundrea dupa ce anchetatorii au dispus redeschiderea dosarului in urma efectuarii analizei ADN care a demonstrat ca altcineva era autorul crimei comise in anul 1992.

Mai mult despre: ,


Comentarii: