Incendiile din Grecia, puse pe seama rețelei electrice

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Două incendii de amploare izbucnite la sfârșitul lunii iulie, în vestul regiunii Attica și pe insula Creta, au fost, de asemenea, asociate preliminar cu infrastructura electrică.

Scânteile produse de cabluri pot declanșa incendii

Incendiile provocate de infrastructura electrică izbucnesc, de regulă, în condiții care favorizează răspândirea rapidă a flăcărilor. Vântul puternic, temperaturile ridicate și consumul mare de energie pot crește riscul ca o scânteie produsă de instalațiile electrice să ducă la aprinderea vegetației uscate.

Potrivit unității elene care investighează incendiile provocate intenționat, incidentele asociate rețelei electrice reprezintă aproximativ 75% din suprafața arsă în Grecia în acest an. Datele sunt preliminare și provin din investigațiile aflate în desfășurare.

Explicațiile lui Mihai Daraban privind zborul privat la Mykonos cu politicieni și un judecător CCR: „Ne-am văzut cu potențiali investitori americani”

Harta ONU care a nemulțumit Ucraina. Cum este reprezentată Crimeea

Cele două incendii de la sfârșitul lunii iulie, unul în vestul Atticii și celălalt în Creta, au distrus împreună peste 14.000 de acri și au provocat moartea a patru persoane. Pompierii greci au stabilit preliminar că și aceste incendii au avut legătură cu rețeaua electrică.

Grecia are o rețea electrică veche

Problema infrastructurii electrice nu este una nouă pentru Grecia. O mare parte a rețelei a fost construită în urmă cu mai multe decenii, iar liniile aeriene traversează inclusiv păduri și zone rurale expuse frecvent incendiilor.

Liniile electrice, vegetația care ajunge în contact cu cablurile, praful acumulat pe echipamente sau diferite defecțiuni pot produce scântei. În perioadele cu temperaturi foarte ridicate și vânt puternic, o astfel de scânteie poate avea consecințe grave.

Grecia a optat în anii 1960 pentru extinderea rețelelor electrice aeriene, considerate atunci o soluție mai ieftină pentru electrificarea teritoriului. Ulterior, investițiile în infrastructură au fost afectate și de criza financiară începută în 2009.

Criticii autorităților susțin că modernizarea rețelei și îngroparea liniilor în zonele cu risc ridicat de incendii au fost amânate prea mult.

Operatorul de distribuție contestă datele

Afirmațiile privind rolul rețelei electrice în izbucnirea incendiilor sunt însă contestate de operatorul grec de distribuție a energiei electrice, HEDNO.

Compania respinge ideea că infrastructura electrică ar reprezenta una dintre principalele cauze ale incendiilor forestiere din Grecia. HEDNO susține că aproximativ 1% dintre incendiile forestiere înregistrate în țară în 2025 au fost atribuite rețelei electrice.

Pe de altă parte, Elias Tziritis, coordonator al acțiunilor împotriva incendiilor forestiere la WWF Grecia, afirmă, potrivit Politico, că șase din zece incendii majore produse în Grecia în 2025 și 55% din suprafața arsă au fost atribuite rețelei electrice.

Diferența dintre aceste evaluări arată amploarea disputei privind cauzele incendiilor și responsabilitatea pentru întreținerea infrastructurii. Investigațiile privind focarele din acest an sunt încă în desfășurare, iar datele finale pot modifica imaginea prezentată de estimările preliminare.

Modernizarea rețelei ar costa miliarde de euro

Una dintre soluțiile propuse pentru reducerea riscului este îngroparea liniilor electrice în zonele vulnerabile. Fostul director al unității de combatere a incendiilor provocate intenționat, general-locotenentul în rezervă Christos Kalogeropoulos, afirmă că autoritățile au fost avertizate cu ani în urmă cu privire la necesitatea unor intervenții asupra rețelei.

Modernizarea întregii rețele ar presupune însă costuri foarte mari. Alexandra Sdoukou, purtătoare de cuvânt a partidului de guvernare Noua Democrație, estimează că îngroparea celor aproximativ 120.000 de kilometri de rețea de medie tensiune ar costa circa 35 de miliarde de euro.

Autoritățile susțin, în aceste condiții, că lucrările trebuie prioritizate în zonele în care riscul de incendii este cel mai ridicat. Opoziția și organizațiile de advocacy acuză însă guvernul că intervențiile sunt prea lente și că întreținerea infrastructurii este insuficientă.

Criticii mai susțin că unele proiecte de prevenire a incendiilor finanțate prin fonduri europene de redresare au fost abandonate.

Pentru Grecia, problema devine cu atât mai importantă în contextul verilor caracterizate de temperaturi ridicate, secetă și perioade cu vânt puternic, condiții care pot transforma rapid un focar de mici dimensiuni într-un incendiu de amploare.