Incepe de luni. Impactul extraordinar asupra Romaniei al Summitului gazduit de presedintele Iohannis. Noua sefi de stat vin in Romania
Presedintele Klaus Iohannis va gazdui, in perioada 17-18 septembrie, la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Initiativei celor Trei Mari, la care vor participa presedintele CE, Jean-Claude Juncker, noua presedinti de stat, dar si Secretarul Energiei din SUA, Rick Perry.
”Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, va gazdui, in perioada 17-18 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Initiativei celor Trei Mari. Summitul de la Bucuresti va reprezenta oportunitatea politica de a valida liniile directoare strategice care stau la baza dezvoltarii viitoare a Initiativei celor Trei Mari. Astfel, aceasta platforma politica flexibila are ca prim obiectiv dezvoltarea economica a statelor din regiunea Europei Centrale si de Sud-Est, prin cresterea interconectivitatii, in special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, in trei domenii principale – transport, energie, digital – si stimularea competitivitatii economiilor statelor participante”, se arata intr-un comunicat al Presedintiei.
Initiativa celor Trei Mari a inceput in urma cu trei ani, ca proiect regional de securitate, in contextul conflictului din Ucraina, dar in prezent capata din ce in ce mai mult un sens economic, de cooperare regionala, mentioneaza Mediafax intr-o ampla analiza.
Ideea de baza pare sa devina faptul ca initiativa ar trebui sa se transforme intr-un vehicul care sa serveasca interesele membrilor acolo unde UE si NATO nu le pot acoperi suficient, in principal la planurile regionale de infrastructura si energie.
Initiativa celor Trei Mari – Baltica, Adriatica si Marea Neagra – reuneste Austria, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia si a fost prezentata la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generala a ONU de a New York, ca un demers al presedintelui Croatiei, Kolinda Grabar-Kitarovic si al presedintelui polonez Andrzej Duda. In august 2016, la Dubrovnik, este adoptata o declaratie comuna a celor 12 state, iar in vara anului 2017 are loc al doilea forum al initiativei, la care a participat si presedintele american Donald Trump.
In plan economic, initiativa inseamna 28% din PIB european, in valoare de 1.400 de miliarde de euro, la 114 milioane de locuitori. Chiar daca in zona s-au construit, in ultimii 20 de ani, in jur de 5.600 de kilometri de autostrazi, mai sunt nevoie, conform unor studii internationale, de circa 615 miliarde de euro pentru investitii in infrastructura si logistica, pentru a ajunge la nivelul tarilor vestice. In general marile coridoare de transport au fost asezate pe directia est- vest, asa ca proiectele de infrastructura discutate in cadrul initiativei celor Trei Mari, ce unesc nordul si sudul continentului nu pot fi considerate decat binevenite.
Doua mari proiecte de infrastructura s-au aflat pana acum pe agenda initiativei, este vorba de reteaua de autostrazi Via Charpatia si un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).
Via Charpatia ar trebui sa lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma sa treaca prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania (unde apare si o legatura cu portul Constanta), Bulgaria si Grecia si va include autostrazi deja aflate in exploatare din Polonia, Ungaria si Slovacia.
Proiectul pentru LNG implica un terminal de gaze din Polonia, deja operational in portul baltic Swinoujscie si un al doilea, care ar trebui finalizat anul viitor in Croatia, pe insula Krk. Conducte de distributie vor lega tarile membre ale initiativei, iar proiectul se constituie intr-o alternativa la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mari.
O alta zona de afaceri pe care proiectul se concentreaza este digitalizarea, aflata pe agenda discutiilor de la Bucuresti. Si, chiar daca in prezent noua din cele 12 state membre ale initiativei se afla sub media UE a Digital Economy and Society Index, exista deja analisti care vorbesc de autostrazi digitale, de centre regionale de date (data islands), ba chiar si de o flota de masini inteligente, fara sofer, care in 2035 ar putea lega Tallin de Zagreb.
Romania va propune la summitul de la Bucuresti al initiativei, care incepe luni, si alte proiecte, printre care „Rail 2 Sea”, care priveste o ruta feroviara de 3.663 km din portul Gdansk si se termina la Constanta. In domeniul digital, Romania ofera, printre altele, ideea crearii unei platforme pentru monitorizarea in timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate in regiunea Initiativei celor 3 Mari, care va oferi posibilitatea identificarii factorilor de poluare, dar si de efectuare a unor analize de risc. Un al doilea proiect vizeaza crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzactionarea serviciilor de transport si logistica, in timp ce a treia propunere a Romaniei se refera la definirea si dezvoltarea unei foi de parcurs catre un sector energetic digitalizat si sustenabil si crearea unei platforme digitale in domeniul stocarii energiei.
In domeniul transporturilor Romania propune si proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea si intretinerea senalului Dunarii si afluentilor sai navigabili. La capitolul energie, Romania este interesata de dezvoltarea sistemului national de transport gaze naturale pe coridorul BRUA.
Pentru finantarea proiectelor, oficialii Trei Mari au decis infiintarea unui fond de investitii in valoare de 100 de miliarde de euro, o initiativa a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca nationala poloneza de dezvoltare. Banca va colabora cu 11 institutii bancare din spatiul initiativei, o scrisoare de intentie urmand a fi semnata chiar la Bucuresti, conform unor informatii din presa internationala. Fondul va incepe sa lucreze anul viitor si nu va avea un sediu, boadrul de directori urmand sa se intalneasca pe rand, in tarile membre.
Sigur ca economie fara un pic de geopolitica nu se poate, asa ca trebuie spus ca proiectele Initiativei au ajuns atat in atentia Statelor Unite cat si a Chinei, care studiaza modul in care poate apropia initiativa Trei Mari de prooiectul One Belt, One Road; putin paradoxal, Buxelles-ul nu s-a pronuntat inca, oficial, in privinta proiectului (neoficial, au existat destule voci care au acuzat Trei Mari ca fiind un proiect separatist).
Presedintele Trump a promovat, la primul summit al initiativei de la Varsovia, vanzarile de LNG americane, vorbind, in discursul sau si de conducta BRUA sau de cumpararea de armament, fara referiri la Rusia. Pe de alta parte, Europa este prinsa intr-un joc de interese centrat pe gaze naturale, unde actorii – Germania, Rusia, tarile estice, Ucraina, Statele Unite, fac si desfac conducte, contracte si aliante. Proiectul LNG al Initiativei celor Trei Mari este in masura sa influenteze piata europeana, si aici este una din cheile in care trebuie interpretate recentele demersuri de a intra in alianta ale Germaniei dar si apropierea binevoitoare a Americii.
Initiativa celor Trei Mari este acum un spatiu al proiectelor si propunerilor, si este un demers de care Estul Europei are nevoie, din ratiuni politice si economice, pentru ca, intr-o lume in divizare, pamantul dintre cele trei mari se poate dovedi un spatiu al colaborarii.
