Procurorii susțin că Georgescu și Potra ar fi discutat, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să se infiltreze în protestele din București și să deturneze manifestațiile spre acțiuni violente.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată, faptă care ar fi fost comisă prin două acte materiale.
Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operațiuni fără drept cu articole pirotehnice și instigare publică.
În același dosar sunt judecați alți 20 de inculpați, printre care Dorian Potra și Alexandru Potra, precum și mai multe persoane despre care anchetatorii afirmă că făceau parte din grupul mobilizat de Horațiu Potra.
Dosarul are la bază evenimentele din decembrie 2024, produse imediat după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul General, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, între orele 10:51 și 12:01, la un centru de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.
Anchetatorii susțin că întâlnirea s-ar fi desfășurat: „în condiții de clandestinitate”.
Conform acuzațiilor, cei doi ar fi discutat un plan pentru ziua următoare, când în București urmau să aibă loc proteste față de anularea scrutinului prezidențial.
Procurorii afirmă că Horațiu Potra trebuia să mobilizeze persoane din cercul său, inclusiv oameni cu pregătire militară sau cu capacități operative, care să participe la manifestațiile din 8 decembrie 2024.
Planul ar fi urmărit deturnarea protestelor inițial pașnice prin acțiuni violente cu caracter subversiv. Potrivit Parchetului, obiectivul ar fi fost: „schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
În cazul lui Călin Georgescu, procurorii susțin că organizarea întâlnirii cu Horațiu Potra, discutarea planului și acțiunile desfășurate ulterior ar fi contribuit la întărirea hotărârii grupului de a acționa.
Anchetatorii au invocat și contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste, precum și intenția ca Georgescu să le transmită susținătorilor săi, în ziua următoare, un mesaj cu caracter: „acțional concret”.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale mai este acuzat că ar fi transmis informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și că ar fi îndemnat la continuarea votului, deși scrutinul fusese anulat de Curtea Constituțională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit șapte autoturisme în care se aflau Horațiu Potra și mai mulți apropiați ai acestuia. Mașinile se deplasau spre București.
În vehicule au fost descoperite, potrivit anchetatorilor, cuțite și alte arme albe. În autoturismul în care se afla Horațiu Potra ar fi fost găsite inclusiv un pistol, cuțite, echipamente și mai multe sume de bani.
Perchezițiile efectuate ulterior în imobile folosite de Potra și de apropiații săi au dus, potrivit Parchetului, la descoperirea unor grenade, arme de foc, muniție și materiale explozive.
Procurorii susțin că membrii grupului intenționau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor și să provoace violențe și haos. Aceste acuzații urmează să fie analizate de instanță în cadrul judecății pe fond.
Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului General din 15 septembrie 2025.
Pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală și a decis că procesul poate începe. Hotărârea a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.
Procedura s-a prelungit după ce unul dintre judecătorii completului de la Înalta Curte a formulat o cerere de abținere, iar dezbaterile au fost reluate în noua componență.
Pe 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile și a menținut decizia Curții de Apel București.
Hotărârile pronunțate în camera preliminară au vizat legalitatea rechizitoriului și a probelor, nu vinovăția inculpaților, care urmează să fie stabilită în procesul pe fond.
Primul termen are loc la mai puțin de o săptămână după ce Horațiu Potra a obținut înlocuirea arestului la domiciliu cu o măsură preventivă mai blândă.
Pe 3 septembrie, Înalta Curte a admis contestația formulată de Potra și a dispus plasarea acestuia sub control judiciar pentru 60 de zile. Curtea de Apel București menținuse anterior arestul la domiciliu, printr-o decizie pronunțată pe 26 august.
La termenele următoare, instanța va analiza probele administrate de procurori și va putea audia inculpații și martorii. Toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.