Incepe revolutia. Peste 500 de procurori au semnat o „Declaratie de independenta” ca reactie la decizia slugilor PSD din CCR
Cinci sute de procurori din intreaga tara, inclusiv din cadrul structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie, dar si zeci de judecatori si auditori au semnat, joi, o ”declaratie de principiu”, in care comenteaza decizia Curtii Constitutionale si afirma ca ”ministrul Justitiei nu are si nu va avea nicio implicare si niciun rol in activitatea profesionala”, acest lucru fiind in competenta Consiliului Superior al Magistraturii, scrie news.ro.
Semnatarii documentului vorbesc despre ”riscul de a se aduce atingere separatiei si echilibrului puterilor in stat” si cer ”respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar”. ”Independenta si impartialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia, ci garantii necesare pentru indeplinirea functiei”, spun procurorii.
Semnatarii declaratiei de principiu isi justifica demersul prin faptul ca ”Principiile de la Bangalore permit magistratilor sa isi exprime liber opiniile atunci cand le este afectata independenta sau cand exista riscul de a se aduce atingere separatiei si echilibrului puterilor in stat”.
Facand referire la multe alte documente internationale, procurorii, judecatorii si auditorii atrag atentia ca activitatea lor se va desfasuta ”intotdeauna in conformitate cu rolul constitutional prevazut de art. 131 alin. (1) din Constitutia Romaniei, aparand interesele generale ale societatii, ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.
”Respectam competentele Ministrului Justitiei privind politica penala a statului precum si atributiile concrete in anumite domenii dar aceste competente nu valideaza in niciun fel implicarea factorului politic in modul de instrumentare si solutionare a cauzelor penale. Ministrul Justitiei nu are si nu va avea nicio implicare si niciun rol in activitatea noastra profesionala ori in vreo cauza penala sau civila pe care o avem spre solutionare sau la care participam in calitate de reprezentanti ai Ministerului Public. Singura institutie care gestioneaza cariera procurorului si singurul garant al independentei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, conform art. 1 alin. (2) din Legea 304/2004, Ministrul Justitiei neavand si neputand sa aiba niciun fel de rol sau implicare in cariera individuala a procurorului, acest principiu neputand sa fie modificat prin inserarea unei alte sintagme in decizia Curtii Constitutionale, institutie ce nu are competenta de legiferare pozitiva. Atragem atentia ca evaluarea profesionala a procurorilor si modalitatea de accedere in functie trebuie sa aiba la baza sistemul meritoriu, conditii si reguli clare si transparente si lipsa arbitrariului”, se arata in document.
Semnatarii solicita tuturor institutiilor implicate si factorilor de decizie ”sa respecte principiile de functionare ale Uniunii Europene, sa faciliteze indeplinirea obligatiilor internationale asumate de Romania si sa tina cont ca respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar este un punct important in materia cooperarii internationale si a capacitatii Romaniei de a fi un partener de dialog in relatie cu celelalte state membre, atat in ceea ce priveste cooperarea in materie penala cat si cooperarea in materie civila”.
”In sustinerea prezentei declaratii de principiu aducem aminte ca garantarea independentei sistemului judiciar a fost una dintre conditiile impuse in vederea aderarii la Uniunea Europeana, context in care au fost adoptate modificari in pachetul de legi privind sistemul judiciar, in mod specific garantarea independentei si stabilitatii procurorului, prin modificarea dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004 (”Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii”). Obligatia Romaniei in ceea ce priveste statul de drept si garantarea independentei sistemului judiciar s-a mentinut si ulterior momentului aderarii, fiind unul dintre criteriile avute in vedere in evaluarile MCV astfel incat nu putem considera ca o abordare involutiva a statutului magistratului procuror poate sa constituie altceva decat o incalcare a angajamentelor asumate in calitate de stat membru”, se mai arata in declaratia de principiu.
Acestia atrag atentia si asupra faptului ca Regulile de la Havana privind rolul procurorului, adoptate de Natiunile Unite in 1990, prevad ”obligatia statelor de a se asigura ca procurorii isi pot exercita functia fara a fi expusi intimidarilor, hartuirilor si interferentelor”.
”Ca membru al Consiliului Europei, statul roman trebuie sa ia in considerare si sa respecte avizele internationale, in acest sens in Carta de la Roma fiind prevazute ca standarde si principii europene referitoare la activitatea procurorilor urmatoarele aspecte: «Independenta si autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independenta justitiei. Procurorii ar trebui sa fie autonomi in luarea deciziilor si ar trebui sa isi indeplineasca sarcinile in afara oricaror ingerinte si presiuni externe, conform principiilor separatiei puterilor si responsabilitatii»”, se mai arata in document.
Potrivit sursei citate, ”independenta procurorului si impartialitatea procurorului sunt doua elemente esentiale in standardele internationale, fiind privite ca puncte cheie in materia drepturilor omului, avand o latura institutionala cat si una individuala”.
”Independenta si impartialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia, ci garantii necesare pentru indeplinirea functiei pe care Ministerul Public o are in structura statului de drept, respectiv de autoritate care asigura aplicarea legii penale, in numele si in beneficiul societatii si a interesului public, tinand cont de drepturile individuale ale cetatenilor si de necesitatea asigurarii unui sistem de drept penal efectiv”, se mai arata in document. .
Semnatarii declaratiei de principiu mai vorbesc despre ”necesitatea de a asigura proceduri transparente si corecte, fara influente politice, in ceea ce priveste accederea in profesie, sistemul de promovare si activitatea procurorului”.
De asemenea, procedurile care garanteaza o selectie corecta a procurorilor si cele care protejeaza procurorul de la o revocare arbitrara constituie aspecte importante in garantarea independentei procurorului.
”Nu exista niciun beneficiu in crearea unui sistem care doar aparent procurorul este independent daca actiunile practice tind spre o implicare a factorului politic in activitatea judiciara”, mai spun procurorii.
Acestia fac referire la Comisia de la Venetia care a subliniat ca ”independenta procurorului constituie un mecanism prin care se previne interferenta factorului politic sau de orice alta natura in activitatea de urmarire penala iar statele trebuie sa asigure cadrul necesar in care deciziile procurorului sa fie luate in mod impartial si corect, la fel cum judecatorului ii este cerut sa actioneze corect si impartial fara a fi supus presiunilor altor factori externi”.
”Raportul Comisiei de la Venetia privind independenta judiciara subliniaza ca «Trebuie efectuata o distinctie clara intre interesul persoanelor care detin puterea in cadrul statului si interesul general. Presupunerea ca cele doua aspecte se suprapun este prezenta in multe state europene. In mod ideal exercitarea functiilor ce vizeaza interesul general nu trebuie combinata sau confundata cu functiile ce vizeaza interesele puterii executive dintr-un anumit moment, cu interesele altor institutii sau chiar cu interesele vreunei formatiuni politice. Avand in vedere atributiile legale ale Ministerului Public, prevazute atat la nivel constitutional cat si la nivelul celorlalte instrumente legale, subliniem ca in calitate de procurori rolul nostru este sa aparam interesul public, inteles ca interesul cetatenilor intr-un stat democratic, rol pe care il vom exercita, in mod independent si impartial, indiferent de contextul vremelnic”, se arata in finalul documentului.
Declaratia este semnata de cinci sute de procurori, inclusiv din cadrul DNA, dar si de zeci de judecatori si auditori de justitie.
Curtea Constitutionala a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Klaus Iohannis si intre Guvern si presedinte, ca urmare a respingerii de catre seful statului a cererii de revocare a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi.
Ulterior, intr-un comunicat de presa CCR a anuntat ca presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android
