Mai mult, Europa sufera de ceva grav, de ceea ce s-ar putea numi „oboseala Trump,” conform publicatiei, care remarca cresterea tensiunilor dintre Europa si Administratia Trump in contextul razboiului din Ucraina.
Au trecut doar cinci saptamani de cand presedintele american a uimit Occidentul sunandu-l pe Vladimir Putin pentru a lansa procesul despre care a promis ca va aduce „un sfarsit acestui razboi oribil”.
In replica, liderii indignati ai UE au cerut un loc central la masa negocierilor si au declarat ca nu trebuie sa existe discutii „despre Ucraina fara Ucraina”. Aceste cereri au picat pe un teren bolovanos.
Au existat si alte surprize neplacute aproape zilnic – de la Donald Trump si adjunctul sau, care l-au certat public pe presedintele „dictator” al Ucrainei in Biroul Oval, pana la criticarea UE cu privire la abordarea sa fata de partidele de extrema dreapta si apoi anuntarea unui nou val de tarife vamale pentru aluminiu si otel.
In cele din urma, SUA si Ucraina si-au reparat suficient de mult relatia distrusa pentru a purta discutii in Arabia Saudita si pentru a conveni asupra unui plan de incetare a focului pentru 30 de zile, care sa intrerupa toate luptele de-a lungul liniei frontului pe uscat, pe mare si in aer.
A existat o singura conditie extrem de modesta pentru ca Ucraina sa puna in aplicare armistitiul: Rusia ar trebui sa fie de acord sa faca acelasi lucru.
Dar cand Trump a vorbit din nou cu Putin saptamana aceasta pentru a insista asupra armistitiului de 30 de zile, liderul rus a refuzat propunerile. In schimb, Putin a stabilit o serie de conditii care pareau imposibile, impreuna cu o promisiune minima de a nu ataca „infrastructura energetica”.
Apoi a declansat imediat un nou bombardament asupra oraselor ucrainene prin intermediul a sute de drone si rachete. Nu a existat niciun murmur de critica din partea Casei Albe.
A doua zi, Trump a vorbit cu Zelenski in ceea ce el a descris ca fiind „o convorbire telefonica foarte buna”, care a durat aproximativ o ora.
„Suntem pe drumul cel bun”
Joi, Zelenski i-a tinut la curent pe liderii UE prin intermediul unui apel video, in timp ce acestia s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta mai mult despre modul in care ar putea sprijini Ucraina in timp ce SUA isi diminueaza angajamentul fata de securitatea regiunii.
Zelenski le-a spus ca discutiile cu Trump au fost bune, inainte de a respinge ulterior cu furie cererile lui Putin ca Ucraina sa devina neutra si sa isi reduca capacitatile militare.
„A fost un pic de dezastru, dupa cum stim cu totii”, a declarat Ulf Kristersson, prim-ministrul suedez, vorbind cu reporterii la Bruxelles.
Reuniunea Consiliului European a aratat cum s-au blocat liderii UE. Exclusi actiunii reale dintre Trump, Putin si Zelenski, acestia sunt prinsi intr-o bucla, uneori bizara, pe care si-au creat-o singuri, si se lupta sa faca progrese in ceea ce priveste ajutorarea Ucrainei sau reinarmarea propriilor armate.
Concluziile oficiale ale summitului au subliniat necesitatea „urgentei” in ceea ce priveste cresterea nivelului de aparare interna.
Liderii au facut apel la „continuarea lucrarilor privind optiunile de finantare relevante”. Insa nu toti sunt convinsi de planurile de structurare a unui nou program de imprumut in valoare de 150 de miliarde de euro pentru a sprijini investitiile tarilor UE in echipamente de aparare fabricate in UE.
Se pare ca Spania doreste sa redefineasca „apararea”, astfel incat sa poata utiliza injectia de bani propusa pentru a face fata cresterii nivelului marii si migratiei ilegale.
O propunere a sefului diplomatiei blocului comunitar, Kaja Kallas, ca tarile sa ofere voluntar pana la 40 de miliarde de euro in ajutor militar pentru Ucraina in acest an, pare sa fi fost abandonata.
In forma sa actuala, planul de imprumut al UE ar exclude cheltuirea de euro pe arme fabricate in America, dar si pe articole britanice foarte apreciate, deoarece Regatul Unit nu mai este membru al blocului comunitar.
Intr-un moment in care Londra lucreaza brat la brat cu Parisul pentru a aduna o forta de mentinere a pacii pentru Ucraina, acest lucru pare pentru unii o exagerare birocratica.
La Bruxelles, oficialii spun ca solutia este ca prim-ministrul britanic Keir Starmer sa semneze un pact cuprinzator de aparare si securitate cu UE in cadrul unui summit planificat in luna mai. Ambele parti doresc un astfel de acord.
Dar pentru unii din UE mai exista un impediment: potrivit diplomatilor din anumite tari de coasta, acest acord trebuie sa cuprinda si noi aranjamente pentru aspecte precum drepturile de pescuit. Asadar, viitorul colaborarii europene in domeniul apararii ar putea fi inca blocat de o disputa clasica legata de… peste.
Vorbind in privat, diplomatii si oficialii au relatat ca exista un nou si sumbru sentiment de „realism” la Bruxelles. Europenii recunosc acum ca nu vor fi niciodata parte a discutiilor de pace pe care Trump le are in vedere si se pare ca nu vor putea inlocui sprijinul pe care America l-a oferit Kievului in ceea ce priveste ajutorul militar, indiferent de ce doreste Kallas.
Dupa cum a spus Kristersson, liderul suedez: “Este clar ca UE nu este ceea ce trebuie” cand vine vorba de aparare. O Europa extinsa, a sugerat el, ar putea fi.
In Regatul Unit, Starmer s-a intalnit cu planificatori militari care lucreaza la eforturile de a concepe o potentiala forta militara formata din tari precum Marea Britanie si Franta pentru a contribui la garantarea oricarei paci viitoare impotriva atacurilor rusesti.
Cu toate acestea, nici macar el nu parea sigur, calificandu-si in mod repetat comentariile cu cuvintele „daca va exista un acord”. „Speram ca va exista o intelegere”, a spus Starmer.
„Dar ceea ce stiu este ca, daca exista o intelegere, momentul pentru planificare este acum. Nu dupa ce se va ajunge la o intelegere. Sunt foarte constient de faptul ca acordul ar putea fi in etape.”
Presedintele francez Emmanuel Macron ii va convoca din nou pe lideri saptamana viitoare pentru ultimul summit al „coalitiei celor dispusi”, in cazul in care intr-o zi va fi nevoie de forte de mentinere a pacii. Intre timp, la Washington, Trump isi pastreaza calmul, vreme in care Putin continua sa bombardeze Ucraina.