Inchisoarea din Cetatea Fagarasului va intra in patrimoniul UNESCO. 5000 de detinuti au fost inchisi aici in perioada comunista

Fosta inchisoare comunista din Cetatea Fagaras ar urma sa fie inscrisa in Patrimoniul Mondial UNESCO, alaturi de cele de la Sighet, Pitesti, Jilava si Ramnicu Sarat, potrivit ministrului Culturii, Raluca Turcan. Propunerea a fost facuta inca din  2019. „Am avut o discutie aplicata privind initierea demersurilor oficiale pentru inscrierea lor in Patrimoniul Mondial UNESCO. Astfel, ne asiguram ca fostele inchisori comuniste nu vor fi uitate, ca vor fi pastrate si puse in valoare, ca se vor mentine in timp ca spatii ale memoriei, invatarii si reflectiei.”

Ministerul Culturii, prin efortul Institutului National al Patrimoniului si al partenerilor implicati, a pregatit foaia de parcurs, cu obiectivele stiintifice si administrative concrete pentru completarea in conformitate cu cerintele UNESCO a dosarului de inscriere in Lista Indicativa a Romaniei pentru Patrimoniul Mondial UNESCO”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.

Un adevarat monument arhitectural astazi, restaurat prin eforturi considerabile ale autoritatilor locale, incaperea rotunda din Cetatea Fagaras a fost, pe vremuri, cea mai infricosatoare. „Stateau in bezna, cu paie pe jos si legati cu mainile de ziduri. In iernile geroase temperatura putea sa coboare aici si pana la -20 de grade”, a spus muzeograful Constantin Bajenaru, conform „Buna ziua Fagaras”.

Detinutii politici au fost inchisi aici intre 1948 si 1960. Era inchisoarea politicienilor, a diplomatilor si a sigurantei nationale. Ulterior, intre 1960 si 1962, a devenit inchisoare pentru detinutii de drept comun. Situata in Turnul Temnita, a avut aceeasi destinatie si in perioada medievala (secolele XVI-XVII), si in perioada comunista.

Insa in timpul regimului comunist, intre anii 1948 si 1962, aproape toata cetatea a fost transformata in temnita. Mai tarziu, incaperea in care au avut loc atrocitatile a devenit scoala germana, chiar situata pe locul unui fost cimitir.

161 de detinuti au murit in Cetatea Fagaras

Cetatea Fagaras a fost, pe rand, resedinta familiei lui Mihai Viteazul, garnizoana militara habsburgica, iar la inceputul anilor 1948, cetatea isi schimba brusc destinatia si este transformata intr-o inchisoare politica comunista. Au fost inchisi aici politisti, avocati, doctori, studenti sau simpli tarani care nu au fost de acord cu colectivizarea.

„In perioada anilor 1948 – 1962, in interiorul acestei cetati au fost inchisi aproximativ 5.000 de persoane, dintre care decedati declarati au fost 161, dar numerele sunt mult mai mari. Aceste lucruri sunt sustinute de marturiile fostilor detinuti”, potrivit muzeografului Ioan Horia Pirau.

Aici, gardienii si-au excelat modalitatile de tortura pe care le-au invatat din scoala ruseasca, iar numarul detinutilor sau al mortilor nu poate fi stabilit cu exactitate. Pe timpul zilei, detinutii erau schingiuiti des, iar foarte multi dintre ei nu rezistau acestor torturi. In Cetatea Fagaras existau camere de tortura, ancheta si celule mici de detentie, cu aproximativ 16 paturi fiecare.

 Gropile comune si „Fecioara de Fier”

La aproximativ 700 de metri distanta de aceasta cetate, pe dealul Galatiului, se considera ca ar exista gropi comune, unde ar fi fost ingropati condamnatii care si-au pierdut viata aici.

Legenda spune ca celebrul mecanism de tortura „Fecioara de Fier”, adus de austrieci in secolul al XVIII-lea, a fost folosit si de catre comunisti.

Fecioara de Fier este un mecanism inventat in secolul XVI, ce consta intr-o cusca de metal cu zeci de cutite. Cand se inchideau cele doua usi ale mecanismului, cei condamnati la moarte sarutau icoana Fecioarei Maria, ca un ultim gest. Se spune ca cei care mureau strapunsi de cutitele Fecioarei de Fier nu au mai fost vazuti niciodata.

Dupa ce condamnatii erau ucisi de imbratisarea Fecioarei, sub instrumentul de tortura se deschidea o trapa, iar cadavrele cadeau intr-un mecanism cu sabii, care le ciopartea in bucatele, iar printr-un canal, resturile erau varsate in apa Oltului.