Închisoarea fără gardieni înarmați unde deținuții învață meserii și își mențin singuri ordinea

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Aflat pe un mic deal deasupra unui bulevard din São João del-Rei, un oraș cu arhitectură colonială din sud-estul Braziliei, centrul penitenciar APAC arată foarte diferit de imaginea clasică a unei închisori. Clădirile în care sunt găzduiți 297 de deținuți sunt vopsite într-un albastru luminos, iar împrejurimile sunt amenajate cu grădini, flori și fântâni din piatră.

Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegeri. Putin acuză ”un atac informațional al adversarului”, dar precedentul din 2022 alimentează panica

Cât de vulnerabilă este Germania în fața sabotajelor și atacurilor asupra infrastructurii

Vizitatorii nu sunt întâmpinați de gardieni înarmați și nici nu trec printr-un control organizat în stilul penitenciarelor de maximă securitate. La intrare, un deținut verifică actele de identitate și permite accesul în interior.

Centrul face parte din rețeaua APAC, Asociația pentru Protecția și Asistența Condamnaților, înființată în 1972 de o fraternitate religioasă catolică. În prezent, aproximativ 70 de astfel de unități funcționează în Brazilia.

Modelul contrastează puternic cu sistemul penitenciar obișnuit al țării, afectat de supraaglomerare severă, revolte și influența unor organizații criminale precum Comando Vermelho și Primeiro Comando da Capital.

Cei aproximativ 7.000 de oameni încarcerați în centrele APAC sunt selectați de judecători în funcție de comportamentul avut în detenția anterioară și de motivația lor. Ei nu poartă uniforme și își petrec o mare parte din timp în afara celulelor. Gătesc, fac curățenie și participă inclusiv la menținerea ordinii din penitenciar.

Reintegrarea este pusă înaintea răzbunării

Valdeci Ferreira, în vârstă de 64 de ani și președinte al Centrului Internațional de Studii asupra Metodei APAC, susține că scopul detenției trebuie să fie revenirea condamnaților în societate. „Nu vedem închisorile ca pe niște spații ale răzbunării, ci ca pe niște locuri pentru reintegrarea deținuților”, a explicat Ferreira.

În timpul unei vizite făcute la São João del-Rei, pe 13 august, acesta și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu popularitatea tot mai mare a modelului penitenciar introdus în El Salvador de președintele Nayib Bukele.

Autoritățile salvadoriene au construit o închisoare uriașă destinată membrilor bandelor, unde un număr foarte mare de persoane au fost încarcerate în cadrul campaniei împotriva criminalității. Organizațiile pentru drepturile omului au criticat condițiile de detenție și metodele folosite de autorități. Subiectul a devenit important și în Brazilia, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din 4 octombrie.

Președintele Luiz Inácio Lula da Silva conducea cursa electorală cu 39 la sută dintre intențiile de vot pentru primul tur, potrivit unui sondaj Datafolha publicat pe 21 august. Lula susține îmbunătățirea condițiilor de detenție. Principalul său adversar de extremă dreapta, Flávio Bolsonaro, aflat la doar șase puncte în urmă, propune o direcție foarte diferită.

Flávio Bolsonaro promite închisori inspirate de modelul din El Salvador

Fiul fostului președinte Jair Bolsonaro a promis construirea a cinci penitenciare inspirate de sistemul introdus de Nayib Bukele. Propunerea este prezentată ca parte a strategiei sale împotriva criminalității, o problemă considerată prioritară de o mare parte a populației.

Un studiu realizat de Institutul Atlas și publicat la începutul lunii iulie arăta că 66,8 la sută dintre brazilieni considerau criminalitatea principala problemă a țării. „Singura cale posibilă este o mână de fier”, a declarat Flávio Bolsonaro la un miting electoral desfășurat în Belo Horizonte pe 17 august.

Politicianul a mai promis că, dacă va câștiga alegerile, va reduce vârsta răspunderii penale de la 18 la 16 ani și va majora de patru ori pedepsele pentru furturile de telefoane mobile.

Cristina Neme, coordonatoare de proiecte în cadrul Institutului Sou da Paz, organizație non-profit specializată în probleme de securitate publică, avertizează că aplicarea modelului salvadorian în Brazilia ar putea avea efectul opus celui urmărit. „Copierea modelului din El Salvador nu ar face decât să agraveze problemele din Brazilia”, a susținut aceasta.

În opinia sa, o creștere masivă a numărului de persoane încarcerate ar expune și mai mulți oameni influenței organizațiilor criminale, care folosesc penitenciarele drept spații de recrutare. Consolidarea programelor de reintegrare, precum cele aplicate de APAC, ar putea fi o soluție mai eficientă.

Rata de recidivă este mult mai mică

Datele Consiliului Național de Justiție arată că rata de recidivă în rândul persoanelor care trec prin sistemul APAC este de aproximativ 15 la sută. În sistemul penitenciar tradițional, aceasta ajunge la aproximativ 70 la sută.

Modelul este și mai puțin costisitor pentru stat. Deoarece deținuții îndeplinesc numeroase sarcini care, în penitenciarele convenționale, sunt realizate de angajați, cheltuielile lunare sunt mai mici. Un deținut din sistemul tradițional costă aproximativ 2.100 de reali pe lună, echivalentul a circa 349 de euro, în timp ce costul unui deținut dintr-un centru APAC este de aproximativ 1.500 de reali.

„Aici, fiecare dintre noi are un rol”, spune Antonio Trindade, în vârstă de 48 de ani. Într-o dimineață însorită, bărbatul cu barbă căruntă tăia arpagic în grădina de legume a centrului. Fusese transferat la APAC cu doi ani înainte, după ce petrecuse patru ani într-un penitenciar obișnuit pentru trafic de droguri.

Îngrijirea plantelor a devenit pentru el o formă de terapie. „Este foarte satisfăcător”, mărturisește Trindade. Bărbatul spune că în vechea închisoare simțea că își pierde mințile. „Acolo eram cinci oameni înghesuiți toată ziua într-o celulă de zece metri pătrați. Dacă nu ești puternic psihic, ieși din închisoare într-o stare mai rea decât atunci când ai intrat”, își amintește el.

Deținuții învață meserii pentru viața de după eliberare

În centrele APAC, o parte importantă a programului este dedicată pregătirii pentru întoarcerea în societate. Deținuții pot învăța diferite meserii și dobândesc experiență practică înainte de eliberare. În brutăria centrului, Rodrigo de Oliveira, în vârstă de 35 de ani, a descoperit pasiunea pentru cofetărie. El execută o pedeapsă de șapte ani pentru trafic de droguri.

În timp ce pregătea gogoși umplute cu cremă și purta o bonetă de unică folosință, Rodrigo vorbea despre ceea ce intenționează să facă după eliberare. „Nu voi mai vinde droguri și nici altceva. Voi face pâine”, spune el.

Rodolfo Henrique Santos, în vârstă de 32 de ani și aflat în detenție de zece ani, consideră că experiența profesională obținută în interior poate face diferența după ieșirea din penitenciar. „Este important să câștigi experiență, pentru ca atunci când ajungi afară să nu fii complet pierdut”, explică acesta.

Santos a fost încarcerat pentru prima dată în sistemul convențional pentru o crimă comisă pe când era minor. Ulterior, a comis o altă omucidere, despre care spune că s-a produs în timpul unui conflict de cartier. „Nu este o scuză, dar mediul violent în care trăim ne împinge indirect spre recidivă”, afirmă el .

Libertatea rămâne cea mai mare dorință

În ciuda condițiilor mult mai bune decât în penitenciarele tradiționale, Santos spune că APAC rămâne o închisoare. „Chiar dacă aici este un loc uman, nu avem libertate, iar libertatea este esențială”, spune deținutul.

El recunoaște că s-a gândit de mai multe ori la posibilitatea de a evada. Tentativa devine însă mai puțin atrăgătoare atunci când se gândește la ceilalți deținuți care se bazează pe contribuția sa pentru funcționarea centrului.

Există și riscul ca, după o eventuală capturare, să fie trimis înapoi într-un penitenciar convențional. „Chiar dacă ajungi la 3.000 de kilometri de aici, poliția te poate aresta și totul începe din nou”, spune Santos. Bărbatul regretă că și-a petrecut aproape întreaga tinerețe după gratii.

Regulile sunt stricte, iar sancțiunile sunt stabilite inclusiv de deținuți

Metoda APAC nu înseamnă lipsa disciplinei. Încălcarea regulamentului intern este analizată de un Consiliu al Sincerității și Solidarității, alcătuit din deținuți. Katia Aperecida, în vârstă de 40 de ani, conduce acest consiliu în secția pentru femei din São João del-Rei. Ea este încarcerată pentru un furt urmat de omor.

„Cine își uită ecusonul poate pierde dreptul de a se uita la televizor. Dacă este comisă o abatere mai gravă, persoana respectivă poate fi izolată în celulă timp de câteva zile”, explică ea.

„Nu trebuie să existe nici măcar un fir de păr pe podea”, insistă Katia în timp ce verifică una dintre celule. Păturile de pe cele opt paturi suprapuse sunt împăturite cu grijă, iar podeaua placată cu gresie din baie miroase puternic a produse de curățenie.

Tot mai mulți deținuți vor să ajungă în centrele APAC

Rezultatele obținute de acest sistem au făcut ca tot mai mulți condamnați să solicite transferul într-un centru APAC. Extinderea rețelei nu poate însă ține pasul cu cererea.

Finanțarea vine în principal de la guvernele statelor braziliene, din resurse alocate de sistemul judiciar și din donații private, iar fondurile disponibile sunt insuficiente pentru o dezvoltare rapidă.

Vanessa Mateus, președinta Asociației Braziliene a Magistraților, spune că există și opoziție din partea comunităților locale. „Este foarte frecvent să întâlnim rezistență din partea orașelor care nu vor o închisoare în apropiere, deoarece se tem că aceasta ar putea crea un sentiment de nesiguranță”, explică ea.

Potrivit magistratei, modelul APAC nu poate înlocui complet sistemul penitenciar tradițional. Aceste centre nu sunt potrivite pentru cei mai periculoși deținuți, inclusiv pentru liderii marilor organizații criminale.

Chiar și în aceste condiții, Vanessa Mateus consideră că extinderea sistemului ar fi extrem de benefică. Rezultatele privind recidiva, costurile mai mici și pregătirea deținuților pentru revenirea în societate oferă Braziliei un model radical diferit de politica represivă promovată în El Salvador și susținută acum de o parte a clasei politice braziliene.