„Independența solidară” din Strategia de Apărare a României: Un termen curios, răspuns la propaganda „suveranistă”

„Strategia de față este, așadar, a românilor și ilustrează felul în care, într-o regiune cu provocări specifice, într-o vecinătate europeană complexă, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale, în deplină solidaritate cu partenerii și aliații. În sensul celor de mai sus, acest document avansează conceptul de independență solidară, ca exigență strategică și ca imperativ de acțiune, pe componentele securitate și diplomație, pentru România”, a declarat președintele Nicușor Dan în conferința de presă în care a anunțat noua Strategie de Apărare Națională a României.

Conceptul de „independență solidară” este unul cel puțin curios. Desigur că suntem și vom fi independenți. Desigur că suntem solidari cu aliații noștri și ei sunt solidari cu noi. Mesajul pare unul cu o puternică încărcătură politică. Pare în primul rând un termen menit să combată propaganda extremist-populistă a „suveraniștilor”. Cei care pretind că România „își pierde independența (suveranitatea)”. Că, zic ei, „suntem la cheremul străinilor”. Totodată, conceptul le dă dreptate și majorității românilor, de orice orientare, care consideră că România nu își joacă așa cum trebuie cărțile, departe chiar de mărimea teritoriului, populației și economiei noastre.

Presshub: O judecătoare CSM se delimitează de comunicatul Secției pentru judecători a CSM: „Aspectele din documentarul Recorder trebuie verificate”

Dinozaurii din Justiție pierd prima luptă. Pentru că sunt agresivi și sangvinici

Textul Strategiei explică mai bine obiectivul: „independența solidară este rezultatul câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic, precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat. Toate aceste linii evolutive indică o nouă realitate: în pofida ezitărilor și a sincopelor, România se găsește azi în pragul maturității naționale și statale depline, pregătită potențial să își soluționeze vulnerabilitățile și să utilizeze optim oportunitățile naturale și istorice de care dispune.”

Traducerea mai exactă ar fi: „Hai să jucăm sus, pe cât de sus putem s-o facem!” Sigur, alături de aliații din UE și NATO și alături de Ucraina și Republica Moldova, state esențiale pentru securitatea noastră. „România are argumente să se proiecteze drept principala putere a Europei de Sud-Est”.

Cum facem asta, conform documentului? Mergând și mai apăsat pe drumul nostru, acela euro-atlantic ca primă condiție.

Dar mai sunt și altele. Axarea pe cetățean în primul rând. Documentul e și o recunoaștere a faptului că una dintre vulnerabilitățile majore a fost și este depărtarea, nemulțumirea și pe alocuri chiar furia cetățeanului la adresa statului. Care duce la revoltă și, uneori, atitudini pro-extremiste. O viziune dacă nu liberală măcar umanistă, o depărtare de conceptele comuniste ale primatului statului. Comentariul ar fi că e mai ușor de trecut într-o strategie decât de implementat, dar direcția este binevenită.

Apoi, conștientizarea că pentru România capacitatea de a fi „independentă” – în realitate la a se ridica la înălțimea potențialului său și a juca autonom, dar cu forță – depinde și de contextul tehnologic. Pe de o parte de a fi puternici în zonele de vârf, precum Inteligența Artificială, dar și de a face față unei amenințări majore la adresa securității naționale: Dezinformarea.

Per total, Strategia propusă de președintele Dan pare un răspuns la șocul anului 2024, la fenomenul Georgescu și la dezbaterile majore din societate despre cine e România în lume.