Infrângere majoră pentru Georgescu la Tribunalul București: începe judecata

Completul de trei judecători de la Tribunalul București a decis luni că poate să înceapă judecata în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă extremistă.

Instanța a respins ca nefondată contestația formulată de Călin Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în dosarul în care este inculpat.

Potrivit soluției pe scurt, instanța a decis „în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 347 din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul – inculpat Georgescu Călin, împotriva încheierii pronunţate la data de 09.12.2025 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti”.

Obligat la plata cheltuielilor judiciare

Instanța a dispus, totodată, ca inculpatul să achite cheltuielile judiciare avansate de stat.

„În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorul – inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat”, se arată în minută.

Captură record în Călărași. ANAF a confiscat kilograme de aur și diamante

Analize gratuite pentru femei în martie. CT și RMN disponibile în Sectorul 2

Hotărârea este definitivă.

Anterior deciziei, Georgescu a lansat noi acuzații furioase.

”Noi știm cum arată lucrurile și știm că în dreptul celui care este scris pe hârtie președintele României, el reprezintă statul paralel. Nu reprezintă poporul român. Și niciodată. Știm asta, nu va fi primit la Casa Albă și niciodată nu va primi o invitație. Știm, dar nu ne interesează. Pentru că pe noi ne interesează ce facem noi. Știm, de asemenea, că nu te poți duce în străinătate, nu poți să îți reprezinți țara atunci când știi că faci parte dintr-un cartel politic care a anulat alegerile și a prăbușit democrația. Nimeni nu te va primi niciodată.

Toată lumea, tot globul pământesc știe că s-au anulat alegerile în România, într-un mod brutal, violent și nedemocratic”, a spus Georgescu.

Doi judecători din completul Tribunalului Bucureşti care judecă dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu nu au reuşit să ajungă vineri la un acord asupra soluţiei ce urmează a fi pronunţată, respectiv dacă se poate începe judecata pe fond sau dacă dosarul trebuie retrimis la Parchet.

Cauza se află în procedura de cameră preliminară, etapă în care instanţa verifică legalitatea sesizării şi a probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1, contestată

La 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 a decis că judecata pe fond poate începe, după ce un magistrat a stabilit că probele strânse de procurori sunt legale şi că rechizitoriul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

Avocaţii lui Călin Georgescu au atacat această decizie la Tribunalul Bucureşti, solicitând desfiinţarea soluţiei şi trimiterea dosarului înapoi la Parchetul General, pentru refacerea urmăririi penale.

Opinii diferite în completul de judecată

La termenul de vineri, cei doi judecători din completul de la Tribunalul Bucureşti nu au reuşit să ajungă la o soluţie comună, una dintre opinii fiind în sensul începerii judecăţii pe fond, iar cealaltă în sensul retrimiterii cauzei la procurori.

În urma acestei situaţii, instanţa a constatat existenţa unei divergenţe şi a dispus formarea unui complet de divergenţă, prin intrarea unui al treilea judecător.

Termen stabilit pentru completul de divergenţă

Potrivit deciziei instanţei, judecarea cauzei va fi reluată într-un complet de divergenţă, termenul fiind stabilit pentru luni, 9 februarie, ora 11:00.

„În baza art. 394 alin. 5 Cpp, constată ivită divergenţa urmând ca judecarea cauzei să se reia în complet de divergenţă. Stabileşte termen la data de 09.02.2026, ora 11:00, pentru când va fi citat contestatorul şi încunoştinţat avocatul ales. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu şi pusă la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 06.02.2026”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti.

Trimiterea în judecată şi acuzaţiile

Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub măsura controlului judiciar. El este acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, faptele fiind reţinute în formă continuată, cu cinci acte materiale.

Elementele reţinute de procurori

În rechizitoriu, procurorii arată că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe.

Printre acestea se numără mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză, crearea omului nou sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente, precum şi necesitatea apariţiei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, capabil să pună în practică acest proces.

Procurorii mai indică glorificarea excesivă a trecutului istoric, în contrast cu prezentul, prezentat ca o perioadă de afectare profundă a demnităţii comunităţii naţionale, descrisă drept victimă a acţiunilor unor inamici ai statului, identificaţi artificial, precum şi promovarea unui ultranaţionalism populist, bazat pe un nucleu mitic creştin.

Referiri la Ion Antonescu şi salutul legionar

În actul de sesizare a instanţei este menţionat şi cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război. Potrivit procurorilor, Călin Georgescu l-ar fi elogiat, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, „aproape până la identitate”, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii acestuia.

De asemenea, se arată că inculpatul ar fi efectuat salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari faţă de restricţiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.

Legături cu mediul neolegionar

„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară, legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu şi Ion Moţa”, susţin procurorii.