Infrangere majora pentru Viktor Orban in fata CJUE. Ungaria si Polonia au pierdut recursul, UE poate sa le taie fondurile daca nu respecta statul de drept
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a respins miercuri recursul formulat de Polonia si Ungaria impotriva noului mecanism care ar permite UE sa taie fondurile europene pentru tarile membre care incalca drepturile si libertatile democratice, transmite Reuters.
”Curtea respinge actiunea (Ungariei si Poloniei)”, a anuntat instanta europeana.
Decizia finala a CJUE reprezinta un punct de cotitura in disputa dintre UE, pe de o parte, si Varsovia si Budapesta, pe de alta parte, in legatura cu respectarea statului de drept.
Comunicatul CJUE:
„La 16 decembrie 2020, Parlamentul si Consiliul au adoptat un regulament1 care instituie un regim de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii in caz de incalcare a principiilor statului de drept intr-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului sa adopte, la propunerea Comisiei, masuri de protectie precum suspendarea platilor din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobarii unuia sau a mai multor programe finantate din acest buget2.
Ungaria si Polonia au introdus fiecare cate o actiune in fata Curtii de Justitie solicitand anularea acestui regulament. Ele isi intemeiaza actiunile lor pe absenta unui temei juridic adecvat in Tratatele UE si FUE, pe o eludare a procedurii prevazute la articolul 7 TUE3, pe o depasire a competentelor Uniunii si pe o incalcare a principiului securitatii juridice. In sustinerea argumentatiei lor, Ungaria si Polonia au facut referire la un aviz confidential al Serviciului juridic al Consiliului privind propunerea initiala care a condus la acest regulament, Curtea declarand admisibila aceasta referire, in pofida obiectiilor Consiliului, in temeiul interesului public superior pe care il reprezinta transparenta procedurii legislative.
In aceste doua cauze, Ungaria si Polonia s-au sustinut reciproc, in timp ce Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franta, Luxemburg, Tarile de Jos, Finlanda, Suedia si Comisia au intervenit in sustinerea Parlamentului si a Consiliului. La cererea Parlamentului, Curtea a judecat aceste cauze potrivit procedurii accelerate. Aceste cauze au fost de altfel atribuite Plenului Curtii, tinand seama de importanta lor fundamentala pentru precizarea masurii in care Uniunea isi poate apara bugetul si interesele financiare in fata unor incalcari ale principiilor statului de drept in statele membre.
Curtea constata in primul rand, in ceea ce priveste temeiul juridic al regulamentului, ca procedura prevazuta de regulament nu poate fi initiata decat in cazul in care exista motive rezonabile sa se considere nu numai ca intr-un stat membru au loc incalcari ale principiilor statului de drept, ci mai ales ca aceste incalcari afecteaza sau risca in mod grav sa afecteze, in mod suficient de direct, buna gestiune financiara a bugetului Uniunii sau protectia intereselor financiare ale acesteia. In plus, masurile care pot fi adoptate in temeiul regulamentului privesc exclusiv executia bugetului Uniunii si sunt toate de natura sa limiteze finantarile care au ca sursa acest buget in functie de
impactul asupra acestuia al unei astfel de afectari sau al unui astfel de risc grav.
Prin urmare, regulamentul urmareste sa protejeze bugetul Uniunii impotriva unor afectari care decurg in
mod suficient de direct din incalcari ale principiilor statului de drept, iar nu sa sanctioneze, in sine, asemenea incalcari.
In aceasta privinta, Curtea aminteste ca respectarea de catre statele membre a valorilor comune pe care se intemeiaza Uniunea, care au fost identificate si sunt impartasite de acestea si care definesc identitatea insasi a Uniunii ca ordine juridica comuna acestor state4, printre care statul de drept si solidaritatea, justifica increderea reciproca intre aceste state.
Intrucat aceasta respectare constituie astfel o conditie pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie sa fie in masura, in limitele atributiilor sale, sa apere aceste valori. Curtea precizeaza in aceasta privinta, pe de o parte, ca respectarea acestor valori nu poate fi redusa la o obligatie impusa unui stat in vederea aderarii la Uniune si pe care acesta ar putea sa o incalce dupa aderarea sa. Pe de alta parte, ea subliniaza ca bugetul Uniunii este unul dintre principalele instrumente care permit concretizarea, in politicile si in actiunile Uniunii, a principiului fundamental al solidaritatii intre statele membre si ca punerea in aplicare a acestui principiu, prin intermediul acestui buget, se sprijina pe increderea reciproca pe care acestea o au in utilizarea responsabila a resurselor comune inscrise in bugetul mentionat.
Or, buna gestiune financiara a bugetului Uniunii si interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin incalcari ale principiilor statului de drept savarsite intr-un stat membru. Astfel, aceste incalcari pot avea drept consecinta, printre altele, lipsa unei garantii ca cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii indeplinesc ansamblul conditiilor de finantare prevazute de dreptul Uniunii si, prin urmare, ca sunt conforme cu obiectivele urmarite de Uniune atunci cand aceasta finanteaza asemenea cheltuieli.
Asadar, un „mecanism de conditionalitate” orizontala precum cel instituit de regulament, care conditioneaza beneficiul finantarilor din bugetul Uniunii de respectarea de catre un stat membru a principiilor statului de drept, poate intra in sfera competentei conferite de tratate Uniunii de a stabili „norme financiare” referitoare la executia bugetului Uniunii.
In al doilea rand, Curtea constata ca procedura instituita prin regulament nu eludeaza procedura prevazuta la articolul 7 TUE si respecta limitele competentelor atribuite Uniunii.
Astfel, procedura prevazuta la articolul 7 TUE are ca finalitate sa permita Consiliului sa sanctioneze incalcari grave si persistente ale fiecareia dintre valorile comune pe care se intemeiaza Uniunea si care definesc identitatea sa, in scopul, printre altele, de a obliga statul membru in cauza sa puna capat acestor incalcari. In schimb, regulamentul vizeaza protejarea bugetului Uniunii, si aceasta numai in caz de incalcare a principiilor statului de drept intr-un stat
membru care afecteaza sau risca in mod grav sa afecteze buna executie a acestui buget. In consecinta, asa-numita procedura a articolului 7 TUE si cea instituita prin regulament urmaresc scopuri diferite, iar fiecare dintre ele are un obiect care este in mod clar distinct.
In plus, dat fiind ca regulamentul nu permite Comisiei si Consiliului sa examineze decat situatii si comportamente care sunt imputabile autoritatilor unui stat membru si care sunt relevante pentru buna executie a bugetului Uniunii, puterile conferite acestor institutii prin acest regulament nu depasesc limitele competentelor atribuite Uniunii.
In al treilea rand, in ceea ce priveste argumentul Ungariei si al Poloniei intemeiat pe o incalcare a principiului securitatii juridice, in special prin aceea ca regulamentul nu ar defini notiunea de „stat de drept” si nici principiile sale, Curtea subliniaza ca principiile care figureaza in regulament, ca elemente constitutive ale acestei notiuni5, au fost pe larg dezvoltate in jurisprudenta sa, ca aceste principii au ca sursa valorile comune recunoscute si aplicate si de statele membre in propriile ordini juridice si ca acestea decurg din notiunea de „stat de drept” pe care statele membre o
impartasesc si la care adera, ca valoare comuna traditiilor lor constitutionale.
In consecinta, Curtea considera ca statele membre sunt in masura sa determine cu suficienta precizie continutul esential, precum si cerintele care decurg din fiecare dintre aceste principii.
Pe de alta parte, Curtea precizeaza ca regulamentul impune, pentru adoptarea masurilor de protectie pe care le prevede, sa se stabileasca o legatura reala intre o incalcare a unui principiu al statului de drept si afectarea sau riscul grav de afectare a bunei gestiuni financiare a Uniunii sau a intereselor sale financiare si ca o astfel de incalcare trebuie sa priveasca o situatie sau un comportament imputabil unei autoritati a unui stat membru si relevant pentru buna executie a bugetului Uniunii.
Curtea arata ca notiunea de „risc grav” este precizata in legislatia financiara a Uniunii si subliniaza ca masurile de protectie care pot fi adoptate trebuie sa fie strict proportionale cu impactul incalcarii constatate asupra bugetului Uniunii. In special, potrivit Curtii, aceste masuri pot viza alte actiuni si programe decat cele afectate printr-o asemenea incalcare numai in masura in care este strict necesar pentru atingerea obiectivului de a proteja
acest buget in ansamblul sau. In sfarsit, constatand ca Comisia trebuie sa respecte, sub controlul instantei Uniunii, cerinte procedurale stricte care presupun printre altele mai multe consultari ale statului membru vizat, Curtea conchide ca regulamentul indeplineste cerintele principiului securitatii juridice.
In aceste conditii, Curtea respinge in integralitatea lor actiunile formulate de Ungaria si de Polonia.”
