Un studiu publicat în National Journal of Maxillofacial Surgery a constatat că o soluție pe bază de bicarbonat de sodiu a crescut semnificativ pH-ul salivei și a fost asociată cu o reducere modestă a unor bacterii. Autorii au considerat că această soluție ar putea reprezenta, în anumite situații, o alternativă ieftină la produsele de clătire care conțin clorhexidină sau alcool. Totuși, rezultatele nu demonstrează că bicarbonatul poate înlocui în mod general apa de gură recomandată de medicul stomatolog.
Cercetarea a inclus 25 de persoane sănătoase și a urmărit modificările produse după utilizarea unei soluții orale cu bicarbonat de sodiu. Oamenii de știință au analizat atât pH-ul salivei, cât și numărul de colonii bacteriene prezente înainte și după clătire.
Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a pH-ului salivar după folosirea soluției. Acest aspect este important deoarece un mediu oral foarte acid favorizează demineralizarea smalțului. Atunci când pH-ul revine spre valori mai puțin acide, condițiile care favorizează atacul acid asupra dinților pot fi reduse.
Cercetătorii au observat și o scădere a numărului unor microorganisme, în special streptococi din grupul viridans și bacterii din genul Moraxella. Reducerea bacteriană a fost însă modestă și nu a atins semnificația statistică în cadrul studiului. Din acest motiv, rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Bicarbonatul de sodiu este o substanță alcalină. Una dintre proprietățile sale importante în igiena orală este capacitatea de a neutraliza acizii și de a modifica temporar mediul din cavitatea bucală.
Bacteriile din placa dentară metabolizează zaharurile provenite din alimentație și pot produce acizi. Dacă această aciditate persistă, mineralele din smalțul dentar pot începe să se dizolve. Saliva contribuie în mod natural la neutralizarea acizilor, iar creșterea pH-ului poate sprijini acest mecanism de protecție.
O analiză științifică dedicată alternativelor la apele de gură convenționale arată că bicarbonatul de sodiu prezintă proprietăți care îl fac interesant pentru produsele de igienă orală, inclusiv caracterul alcalin și capacitatea de a contribui la îndepărtarea depunerilor. Autorii subliniază însă că dovezile clinice privind folosirea sa ca apă de gură sunt încă limitate.
Afirmația potrivit căreia bicarbonatul poate înlocui apa de gură clasică necesită o nuanțare importantă. Clorhexidina este un antiseptic cu acțiune antimicrobiană bine documentată și este utilizată în anumite situații la recomandarea medicului stomatolog. Bicarbonatul de sodiu nu trebuie considerat un substitut echivalent pentru toate aceste indicații.
În studiul pe 25 de participanți, autorii au apreciat că o soluție cu bicarbonat ar putea fi o opțiune ieftină și bine tolerată pentru utilizarea îndelungată, mai ales atunci când produsele pe bază de alcool sau clorhexidină nu sunt potrivite. Cercetarea nu a demonstrat însă o superioritate față de clorhexidină și nici o eficiență antibacteriană comparabilă pentru toate microorganismele orale.
Mai mult, o cercetare de laborator care a comparat diferite ape de gură a constatat că produsele care conțineau clorhexidină aveau activitate împotriva unui număr mare dintre bacteriile testate. O formulă care conținea bicarbonat de sodiu a avut, la rândul ei, activitate împotriva mai multor tulpini, dar rezultatele obținute în laborator nu pot fi transferate automat la utilizarea zilnică în cazul oamenilor.
Rezultatele sunt interesante, dar nu justifică renunțarea la produsele recomandate de medic. Studiul privind bicarbonatul a inclus doar 25 de persoane, ceea ce reprezintă un eșantion redus. În plus, scăderea numărului de bacterii observată după clătire nu a fost semnificativă statistic.
Cercetarea a evaluat efectele asupra salivei într-un interval relativ scurt și nu a demonstrat că utilizarea bicarbonatului previne pe termen lung cariile, gingivita sau boala parodontală. Nici efectul său asupra întregului microbiom oral nu poate fi stabilit pe baza acestor rezultate.
O analiză publicată ulterior despre apele de gură alternative ajunge la o concluzie asemănătoare. Există indicii că bicarbonatul poate avea anumite beneficii, însă dovezile clinice sunt insuficiente pentru recomandări ferme. Sunt necesare studii mai ample, randomizate și desfășurate pe perioade mai lungi.
Indiferent de produsul folosit pentru clătire, apa de gură nu înlocuiește periajul corect și curățarea spațiilor dintre dinți. Îndepărtarea mecanică a plăcii bacteriene rămâne o componentă esențială a igienei orale.
Bicarbonatul de sodiu este interesant în special prin capacitatea sa de a reduce aciditatea mediului oral și prin costul redus. Datele existente sugerează că poate fi util ca adjuvant în anumite situații, dar nu există suficiente dovezi pentru a afirma că o soluție preparată acasă poate înlocui orice apă de gură comercială sau un tratament antiseptic prescris de stomatolog.
Persoanele care au gingivită, parodontită, leziuni ale mucoasei, sensibilitate dentară sau au trecut recent printr-o intervenție stomatologică ar trebui să discute cu medicul înainte de a schimba produsele de igienă orală. De asemenea, soluțiile cu bicarbonat nu trebuie înghițite, iar concentrația utilizată într-un studiu nu trebuie interpretată automat ca o recomandare pentru prepararea și folosirea zilnică la domiciliu.
Concluzia cercetărilor este mai prudentă decât ar putea sugera reputația acestui ingredient casnic. Bicarbonatul de sodiu prezintă proprietăți promițătoare pentru sănătatea orală, în special prin efectul asupra pH-ului salivar, dar sunt necesare dovezi mai solide înainte de a putea fi considerat un înlocuitor general al apelor de gură convenționale.