INS: Inflația a coborât puternic la 8,2%. Ce înseamnă noile date pentru salarii și pensii

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Pentru veniturile românilor, cifra esențială este alta: pentru ca o persoană să-și fi păstrat aceeași putere de cumpărare ca în iulie 2025, venitul său ar fi trebuit să crească într-un an cu aproximativ 8,2%. Orice salariu, pensie sau alt venit care a crescut mai puțin a pierdut în termeni reali.

Cu alte cuvinte, inflația scade, dar nivelul prețurilor nu se întoarce la cel de anul trecut.

Ce înseamnă concret o inflație de 8,2%

Un coș de bunuri și servicii care costa 5.000 de lei în iulie 2025 costă acum, în medie, aproximativ 5.410 lei.

Lupte devastatoare în Yemen. Peste 60 de morți și un district strategic recucerit

Avertisment de la Bruxelles după victoria AfD: „Coșmarul este real. Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”

Pentru diferite niveluri de venit, majorarea necesară doar pentru conservarea puterii de cumpărare ar fi fost de aproximativ:

• un venit de 3.000 de lei – încă 246 de lei;
• un venit de 4.000 de lei – încă 328 de lei;
• un venit de 5.000 de lei – încă 410 lei;
• un venit de 6.000 de lei – încă 492 de lei;
• un venit de 8.000 de lei – încă 656 de lei.

Calculul nu înseamnă că fiecare român a suportat exact această scumpire. Inflația INS este construită pe baza unui coș mediu de consum. Pentru o familie care cheltuie o parte mai mare din venit pe servicii, chirie, combustibili sau anumite alimente, inflația resimțită poate fi considerabil mai mare.

Salariile au crescut în lei, dar puterea de cumpărare a scăzut

O imagine mai clară asupra presiunii suportate de angajați este oferită chiar de datele salariale publicate de INS. Câștigul salarial mediu net a fost de 5.734 de lei în iunie 2026. În iunie 2025, salariul mediu net fusese de 5.539 de lei.

Rezultă o creștere nominală de numai aproximativ 3,5% într-un an, în timp ce inflația din iunie a fost de 10,42%. Raportat la evoluția prețurilor, salariul mediu real a pierdut astfel aproximativ 6,2% din puterea de cumpărare.

Este diferența dintre salariul „nominal” și salariul „real”: în cont intră mai mulți lei decât cu un an înainte, dar cu acei bani pot fi cumpărate mai puține bunuri și servicii.

Datele din iulie arată o ameliorare a acestei presiuni, deoarece inflația anuală a coborât la 8,2%, însă recuperarea puterii de cumpărare apare numai dacă veniturile ajung din nou să crească mai repede decât prețurile.

Scăderea inflației de la 10,4% la 8,2% nu înseamnă o ieftinire cu 2,2%

Aceasta este una dintre cele mai importante distincții în interpretarea datelor INS.

Trecerea inflației de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie înseamnă că prețurile cresc mai lent în comparație cu nivelul de acum un an. Nu înseamnă că prețurile au coborât cu 2,2%.

De altfel, INS arată că între iunie și iulie prețurile au mai crescut cu 0,58%. De la începutul anului, față de decembrie 2025, creșterea cumulată a ajuns la 4,4%.

Prin urmare, o familie care a pierdut putere de cumpărare în ultimele luni nu o recuperează automat odată cu scăderea ratei inflației. Pentru recuperare ar fi nevoie fie de scăderi efective ale prețurilor, fie de creșteri ale veniturilor peste ritmul inflației.

Serviciile continuă să lovească cel mai puternic bugetele

Diferențele dintre categorii sunt foarte mari.

Alimentele erau în iulie cu 5,03% mai scumpe decât cu un an înainte, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar serviciile cu 13,67%.

În interiorul acestor categorii există însă scumpiri mult peste media generală. Datele INS pentru iulie indică, între altele, creșteri anuale de aproximativ 19,5% la cafea, 13,9% la ouă și 11,7% la carnea de vită. Motorina era cu aproximativ 30,7% mai scumpă decât în iulie 2025, iar benzina cu peste 23%.

Presiunea este și mai mare pentru unele servicii. Chiriile au înregistrat o creștere anuală de peste 42%, serviciile de apă, canal și salubritate de aproape 16%, reparațiile auto de aproape 14%, iar serviciile medicale de peste 12%.

Aceste diferențe explică de ce un român poate avea senzația că propriul cost al vieții a crescut mult mai mult decât cifra de 8,2% anunțată de INS.

De ce a scăzut atât de puternic inflația în iulie

O parte importantă a reculului statistic este legată de așa-numitul „efect de bază”.

În urmă cu un an, eliminarea schemei de plafonare a energiei electrice produsese o creștere puternică a prețurilor. După trecerea unui an, acel salt nu mai intră în același mod în comparația anuală, iar contribuția electricității la rata inflației se reduce abrupt. În iulie 2026, energia electrică era cu numai aproximativ 3,4% mai scumpă decât în iulie 2025.

Acesta este unul dintre motivele pentru care inflația anuală poate coborî rapid chiar dacă, de la o lună la alta, multe prețuri continuă să crească.

BNR vede o dezinflație, dar prețurile rămân mult peste țintă

Banca Națională a României anticipase revenirea inflației pe o traiectorie descendentă în a doua parte a anului, pe măsură ce dispar efectele statistice ale șocurilor energetice și fiscale din anul precedent. În prognoza prezentată în mai, BNR estima o inflație de 5,5% la finalul lui 2026. Banca centrală a aprobat la 10 august o nouă ediție a Raportului asupra inflației.