Inspectia Judiciara e acuzata ca face jocurile PSD dupa ce a spus ca mii de magistrati au avut dosare la DNA. Cum s-a ajuns aici?
Inspectia Judiciara e acuzata ca face jocurile PSD si ALDE de a distruge credibilitatea sistemului judiciar dupa ce a publicat, vineri, cateva cifre obtinute in urma controlului la DNA pe dosarele in care sunt vizati magistrati. Astfel, din datele publicate reiese ca in ultimii 3 ani si jumatate, mai bine de jumatate dintre procurorii si judecatorii din Romania au facut obiectul unor dosare penale.
Directia Nationala Anticoruptie a transmis datele solicitate de Inspectia Judiciara pentru realizarea acestui control tematic. Avand in vedere interesul manifestat de societate cat si la nivelul autoritatii judecatoresti fata de tematica acestui control, precum si dezbaterile din spatiul public referitoare la numarul cauzelor vizate de verificarile aflate in curs de desfasurare, pentru o corecta informare facem urmatoarele precizari:
In perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Directia Nationala Anticoruptie a solutionat 1.965 de cauze privind 3.420 de magistrati (2.193 judecatori si 1.227 procurori) . La 30 iulie 2018, se aflau in curs de solutionare la Directia Nationala Anticoruptie 415 cauze vizand in total 474 de judecatori si 346 de procurori”, se arata in comunicatul Inspectiei Judiciare, citat de Mediafax.
Adica cercetarile Inspectiei sunt abia la inceput, urmand sa se vada cine, ce si de ce a ajuns cu dosar la DNA. Faptul ca in aceasta faza a controlului Inspectia a aruncat sec in spatiul public asemenea cifre a ridicat semne mari de intrebare, mai ales ca explicatiile sunt mai simple si mult mai putin grave daca lasa se intrevada Inspectia.
Un membru CSM explica dosarele magistratilor
Judecatorul Bogdan Mateescu, membru al CSM, explica, intr-o ampla postare pe Facebook, cum s-a ajuns aici.
„Mi-am adus aminte de doamna P. Cunoscuta la instanta in care am functionat de toata lumea. Doamna P. venea aproape in fiecare zi cu cateva cereri de chemare in judecata, revizuiri, contestatii in anulare, recuzari. Aproape intotdeauna insotite de copii spre stiinta ale unor sesizari la DNA, PCA sau altor unitati de parchet impotriva unui judecator sau altul din instanta. Impotriva unui grefier, unui arhivar sau impotriva vreunui politist de la posturile de politie, din comuna doamnei P sau de la ‘judet’.
Nu vreau sa gresesc, dar nu stiu sa fi ‘scapat’ multi colegi de exercitarea dreptului de petitionare si de acces la proceduri judiciare din partea doamnei P. Primeam ordonante de clasare sau rezolutii de NUP anterior, fara sa stim ca a existat vreo procedura in ceea ce ne priveste. Doamna P. nu era singura. Mai erau cetateni nemultumiti care procedau astfel, de o intensitate mai mica, dar semnificativa.
Toate acele plangeri la DNA, la PCA, toate actele de sesizare a instantei s-au inregistrat, potrivit legii, pentru ca in Romania nu se poate ignora o sesizare, o petitie formulata de un cetatean. Daca eu fac o sesizare formala penala unui cititor al acestui mesaj, aceasta se va inregistra ca dosar penal, indiferent daca fapta e reala sau imaginara.
Colegii imi spun ca aproape fiecare instanta sau parchet are o doamna P sau un domn, sau mai multi, ale caror cereri sunt neobisnuit de numeroase. Astfel de practici sunt cunoscute in sistemul judiciar de judecatori, grefieri, avocati”, scrie Mateescu pe pagina sa de Facebook.
In ce priveste actiunea Inspectiei Judiciare de a face publice date inainte ca raportul sa fie macar finalizat si fara nicio alta explicatie, judecatorul spune ca nu a facut altceva decat sa alimenteze speculatii nefondate.
„Ei bine, am vazut aseara, in urma unui comunicat al Inspectiei Judiciare, aflata inteleg in toiul unui control tematic si nu la finalul lui, speculatii in presa pornind de la un numar foarte mare de magistrati ‘anchetati’, speculatii vizand temeri mai mult sau mai putin justificate. Sigur, pornind de la cifrele comunicate, neobisnuit, de catre de Inspectie in timpul controlului tematic, fara alte explicatii, existenta acestor speculatii poate fi de inteles.
Insa la acest moment nu stim multe lucruri. Cate dintre aceste sesizari au fost clasate fara ca magistratul sa stie despre procedura. Dimpotriva, cate nu, durata eventualelor cercetari, existenta sau nu a unor cauze obiective, si multe aspecte importante care vor face obiectul verificarilor, iar raportul final urmeaza a fi supus analizei Consiliului.
Doar concluziile Consiliului Superior al Magistraturii sunt cele care vor conta de iure, potrivit competentelor sale constitutionale. Daca va fi identificata vreo problema, am toata increderea ca va fi remediata, daca nu, doar CSM poate hotari.
Eu mi-as fi dorit nu speculatii publice alimentate de date intermediare, ci concluzii bazate pe explicatii si analize temeinice, iar datele sa fie parte a analizei globale si publice a Consiliului Superior al Magistraturii dupa finalizarea controlului, iar nu in timpul sau”, a mai spus Mateescu.
Godina: Intentionat sau nu, se induce ideea ca mai mult de jumatate dintre procurorii si judecatorii din tara sunt corupti
Si politistul Marian Godina a reactionat la informarea facuta de Inspectia Judiciara, intrebadu-se daca se vrea inducerea ideii ca peste jumatate dintre magistrati ar fi corupti.
„O astfel de stire, citita de oameni care nu au legatura cu astfel de lucruri, ar putea induce ideea ca mai mult de jumatate dintre procurorii si judecatorii din tara sunt corupti. Intentionat sau nu, nu se explica pe intelesul tuturor ce inseamna „sa fii vizat de o ancheta”, a scris Marian Godina pe Facebook.
El vine si cu un exemplu, ca oamenii sa inteleaga cat de usor este, mai ales in astfel de meserii, sa fi obiectul unui dosar penal.
„Cu ceva ani in urma, am sanctionat un taximetrist care facuse un viraj la stanga peste marcajul continuu. Dupa ceva timp, am fost citat la Parchet, unde taximetristul formulase o plangere penala impotriva mea, acuzandu-ma de fals intelectual. Speta era cam asa: la cateva saptamani dupa ce l-am sanctionat pe acel sofer, primaria a schimbat marcajul continuu cu unul discontinuu pentru a facilita astfel intrarea spre un hotel. Oricare dintre noi, in cazul in care isi deschide un hotel, poate vorbi la primarie sa schimbe marcajele. Glumesc, desigur, intelegeti voi ce si cum.
Taximetristul, observand modificarea, cu mintea-i luminata, s-a gandit sa faca niste poze cu marcajul, discontinuu acum, si sa ma reclame pentru fals intelectual, eu scriind in procesul-verbal ca marcajul era continuu.(chiar asa era la acea data si, probabil, pe taximetrist, in dorinta lui de a ma pune la punct, nu l-a dus suficient capul incat sa realizeze ca modificarile indicatoarelor si marcajelor sunt undeva inregistrate).
Am dat declaratie in fata unui procuror, am zis cum a fost, s-a verificat daca acolo se modificase marcajul si am primit rezolutie de neincepere a urmaririi penale, adica, cum se numeste mai nou, clasare.
De-a lungul carierei de politist am adunat in jur de 12 plangeri penale pentru diverse presupuse fapte, toate fiind clasate, iar in situatia mea sunt multi politisti pe care ii stiu. La fel e si la procurori si la judecatori, oameni nemultumiti ii reclama pentru fel si fel de fapte care nu se confirma, dar plangerile devin statistici si sunt bune de dat ca stiri pentru a arata cat de manjiti sunt politistii si magistratii si cat de multi au fost anchetati„, a scris Godina.
