Purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reactionat la summitul de urgenta al Uniunii Europene care a avut loc la 6 martie la Bruxelles.
Ea a caracterizat initiativele UE de crestere a cheltuielilor militare si a ajutorului financiar pentru Ucraina drept masuri care „alimenteaza in mod deliberat” escaladarea dintre Occident si Rusia si a descris UE drept o „uniune militarizata” care este „obsedata” de provocarea unei infrangeri strategice Rusiei. Potrivit lui Zakharova, UE joaca „jocuri geopolitice periculoase” si „intarzie” posibilitatea unor negocieri pentru a pune capat razboiului.
„Comentariile lui Zaharova ignora un efort continuu al Kremlinului de a mobiliza sprijinul intern pentru razboiul din Ucraina si de a justifica eforturile pe termen lung ale Rusiei de a militariza societatea rusa, sustinand ca Rusia duce un razboi prin procura cu Occidentul in Ucraina si trebuie sa se pregateasca pentru un viitor razboi cu Occidentul”, se arata in raport.
Institutul pentru Studiul Razboiului (ISW) considera, de asemenea, ca eforturile Rusiei de a-si consolida prezenta militara in Belarus, de a-si extinde capacitatile militare si de a militariza societatea fac parte dintr-o strategie pe termen lung de pregatire pentru un potential razboi viitor cu Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
La sfarsitul lunii august 2021, Rusia a desfasurat mai multe sisteme de aparare aeriana S-300 in Belarus, iar in septembrie 2021, unitatile Fortelor aerospatiale ruse au inceput sa isi sporeasca prezenta militara in Belarus, o tendinta care a continuat in ultimii trei ani. In plus, ISW subliniaza ca Rusia si Belarus au utilizat in mod constant Tratatul privind statul Uniunii pentru a-si aprofunda acordurile militare bilaterale.
In noiembrie 2024, Rusia si-a actualizat doctrina nucleara, extinzand umbrela nucleara la Belarus. Kremlinul a declarat in mod explicit ca, in caz de agresiune impotriva Belarusului, ar putea utiliza armele nucleare tactice aflate pe teritoriul acestei tari.
Institutul pentru Studiul Razboiului a remarcat, de asemenea, ca Rusia trece printr-o restructurare semnificativa a fortelor sale armate, isi dezvolta industria militara si se angajeaza in razboaie hibride. Acest lucru evidentiaza eforturile Moscovei de a se pregati pentru, si posibil de a initia, un viitor conflict cu Occidentul.
In martie 2023, fostul ministru rus al apararii Serghei Soigu a anuntat ca fortele armate vor forma 14 noi divizii militare, demonstrand in mod clar intentia de a-si extinde armata in urmatorii ani. Rusia incearca sa isi creasca potentialul militar pe termen lung prin extinderea si nationalizarea bazei sale industriale de aparare.
In acelasi timp, diverse agentii si autoritati europene de aplicare a legii au declarat ca Rusia a desfasurat un razboi hibrid in Europa in cea mai mare parte a ultimului deceniu. Acest lucru este evidentiat de faptul ca, in aprilie 2024, Rusia a fortat mai multe aeronave comerciale sa se intoarca dupa ce le-a tintit cu dispozitive de bruiaj GPS.
„Kremlinul promoveaza probabil acest narativ ca parte a eforturilor sale de a exacerba tensiunile dintre Statele Unite si Europa si de a submina alianta occidentala mai larga care sprijina Ucraina”, subliniaza ISW.
Seful serviciului german de informatii, Bruno Kahl, nu a exclus posibilitatea ca, dupa incheierea razboiului din Ucraina, Rusia sa atace tarile europene. Kremlinul ar putea incerca sa testeze articolul 5 din Carta NATO privind securitatea colectiva.
Administratia presedintelui american Donald Trump a facilitat consolidarea pozitiilor Rusiei pe scena internationala si in razboiul sau impotriva Ucrainei. Mai exact, SUA au suspendat recent sprijinul militar acordat Ucrainei, precum si schimbul de informatii cu serviciile de informatii ucrainene.
Acest lucru a dus la o intensificare a eforturilor Rusiei de a impinge fortele ucrainene in afara regiunii Kursk si de a bombarda asezarile de pe linia frontului din Ucraina.
In plus, Trump si-a declarat intentia de a retrage 35 000 de militari americani din Germania si de a-i desfasura in Ungaria, sub conducerea prim-ministrului pro-rus Viktor Orban.