In cercetarea publicata recent in regim pre-print si citata de Euronews, participantii au fost impartiti in trei grupuri: unii au redactat eseuri folosind doar ChatGPT, altii au avut acces la un motor de cautare, iar un al treilea grup nu a folosit niciun instrument tehnologic. Activitatea cerebrala a fost monitorizata in timp real prin electroencefalograma (EEG).
Rezultatele au aratat ca grupul care a folosit exclusiv ChatGPT a prezentat cea mai scazuta activitate neuronala in zonele asociate cu angajarea cognitiva si memoria. De asemenea, acesti participanti au avut dificultati in a-si recunoaste sau aminti propriile texte. In schimb, grupul care a scris fara asistenta a fost cel mai implicat intelectual si a avut cele mai bune rezultate in ceea ce priveste retinerea informatiei.
Un al doilea test, realizat fara niciun instrument de ajutor, a aratat ca participantii care folosisera anterior ChatGPT au obtinut rezultate mai slabe, eseurile lor fiind descrise ca „superficiale si partinitoare”. Studiul avertizeaza ca utilizarea frecventa a acestor tehnologii poate genera o asa-numita „datorie cognitiva”, afectand negativ invatarea pe termen lung.
Autorii mai atrag atentia asupra pericolelor legate de pierderea gandirii critice, creativitatii si cresterea vulnerabilitatii la manipulare. Studiul subliniaza necesitatea unor cercetari suplimentare privind impactul real al AI asupra creierului uman, inainte ca astfel de instrumente sa fie general acceptate ca benefice.