INTERVIU Cristian Paun, economist: „Pe de o parte ni se spune: ‘Hai sa ne rupem de globalisti, sa ne izolam, suntem bogati’. Pe partea cealalta, ni se ofera alternative: sa producem canepa, sa calarim cai, sa facem conducte de apa, sa facem canale prin alte tari. Solutiile propuse sunt hilare de-a dreptul!“

analize

Propunerile economice ale lui Calin Georgescu pentru Romania sunt niste aberatii, niste non-solutii caraghioase care, daca ar fi aplicate, ar ruina tara in timp record, afirma economistul Cristian Paun, intr-un interviu-analiza pentru aktual24.ro.

Ni se spune, pe de o parte, ca trebuie sa ne rupem de Occidentul care ne sclavagizeaza, de globalistii cei rai, pentru ca noi suntem bogati si avem de toate, iar pe de alta parte ni se propune sa ne apucam sa producem canepa, sa calarim cai, sa facem conducte de apa si sa sapam canale prin alte tari. Toate aceste idei l-ar face pe orice economist sa se ia, pur si simplu, cu mainile de cap, spune profesorul Cristian Paun.

Acesta creioneaza, pentru cititorii aktual24.ro, ce-ar insemna o victorie a lui Calin Georgescu – sau a altui extremist – la alegerile prezidentiale. Nici macar n-ar fi nevoie ca el sa-si puna in aplicare planul izolationist. Simpla instalare la Cotroceni ar produce in Romania un soc insuportabil pentru locuitori.

Dobanzile la credite ar creste imediat nu doar pentru statul roman, ci si pentru firme si cetatenii obisnuiti. Creditorii internationali si companiile straine vor deveni foarte reticente in a mai investi. Tara in sine va fi in pericol iminent de a intra in faliment, deoarece e profund indatorata. Asta ar insemna mari greutati financiare pentru oamenii de rand.

Apoi, retragerea unor firme straine ar insemna pierderea locurilor de munca si somaj, plus reducerea ofertei de pe piata. Bancile nu vor mai da credite (sau le vor da foarte scump), ceea ce va duce la blocarea posibilitatii de dezvoltare a capitalului autohton. Adica nu se vor mai infiinta companii noi, iar cele deja existente nu se vor mai extinde, deci nu vor mai face angajari. Iar exemplele pot continua.

Profesorul Cristian Paun face o magistrala demonstratie in care arata cat de falsa e teoria ca acum resursele tarii sunt date pe nimic strainilor si compara modul in care au evoluat companiile privatizate suveranist, catre afaceristi bastinasi, si cele privatizate catre firme straine.

Cazul gazului de la Marea Neagra e relevant. Acesta e detinut de statul roman in proportie de 60-70%. In acelasi timp, gazul, dupa ce va incepe exploatarea sa, nu va putea fi transportat decat printr-o alta companie care e 100% de stat. Asadar, statul roman e marele beneficiar. Iar daca gazul va ajunge la centralele pe gaz din tara, profitul va fi din nou maximizat, deoarece se va produce electricitate pentru Romania. Iar exemplele pot continua.

In ceea ce priveste privatizarile, cazul industriei cauciucului este emblematic. Danubiana, fabrica-fanion a acestei industrii, a fost privatizata catre romanul Tofan. Azi, pe locul ei nu mai e nimic. In schimb, celelalte fabrici privatizate catre straini au fost retehnologizate si functioneaza inclusiv azi, bine-mersi, produc bunuri, dau locuri de munca si platesc taxe la stat.

Cititi mai jos un interviu in care este explicata, pe intelesul tuturor, situatia economica reala a Romaniei si ce inseamna revenirea la ceausism propusa de Calin Georgescu.

„Ideea ca vin unii si ne exploateaza resursele, sigur, suna foarte bine, dar nu a fost niciodata insotita de dovezi. Sa luam cazul gazului de la Marea Neagra: 50% din resursa este detinuta de Romgaz, companie 100% romaneasca de stat! Cealalta companie care detine jumatate este OMV, in care statul are si acolo 30% participatie. Deci, daca punem acum cap la cap aceste informatii, vedem ca statul roman este proprietarul a 60-70% din resursa de gaz“

Matei Udrea: Domnule profesor, o chestiune care nu s-a prea discutat in ultimul timp in societatea romaneasca este legata de miza economica a crizei pe care o traverseaza Romania din noiembrie incoace. Lupta politica, disputele, acuzatiile, astea sunt lucruri vizibile si perceptibile acum, dar haideti sa lamurim ce consecinte economice ar avea asupra romanilor de rand eventuala alegere a unui presedinte care sa fie, sa zicem, eurosceptic, in cel mai bun caz, daca nu chiar de-a dreptul ostil…

Cristian Paun: Ostil, nu eurosceptic! Ostil de-a dreptul! Euroseptic este una, ostilitatea este alta!

Matei Udrea: Da, corect. Am incercat sa fiu mai soft…

Cristian Paun: Dar nu trebuie sa fim soft! Una este eurocepticismul si alta este efectiv anti-europenismul! Pana la urma, sunt doua pozitii care sunt putin distantate intre ele. Si eu sunt eurosceptic de pe pozitia de economist liberal clasic, pentru ca sunt foarte multe mecanisme birocratice, mecanisme de interventie la nivelul Uniunii Europene. Si pentru ca proiectul european a evoluat, in timp, dinspre un proiect care punea accent pe cele patru libertati fundamentale spre un proiect mai degraba interventionist. El a pornit initial ca o piata unica. Ca o uniune vamala, apoi ca o piata unica. Iar astazi putem sa vorbim de o uniune economica si chiar mai mult decat atat. Deci, a fi eurosceptic inseamna sa pui sub semnul intrebarii si sub semnul reformei acest construct european care e foarte important pentru stabilitatea unei Europe foarte eterogene din punct de vedere cultural, din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. Insa aici este vorba de altceva. Este vorba pur si simplu de schimbarea completa a progreselor pe care noi le-am facut pe calea integrarii europene, pe calea integrarii noastre in Europa, de promovarea unui izolationism din acesta in care noi ne descurcam singuri, noi avem de toate, noi suntem bogatii lumii si nu avem nevoie de ajutorul nimanui, cei care ne ajuta vor sa ne fure, de fapt, vor sa ne insele, nu ne ajuta asa cum pretind ca ne ajuta. Si toate aceste mesaje care, in final, alimenteaza un curent de gandire pagubos in societatea romaneasca, si anume acela ca, domnule, parcursul nostru european este un esec si el trebuie in momentul de fata schimbat cu altceva, incepand cu izolarea noastra. Adica ramanem suverani, ramanem pe picioarele noastre, nu mai suntem parte a unei Europe si de acolo inainte Dumnezeu stie cine va pune mana pe noi, pentru ca devenim evident vulnerabili. Deci, am vrut sa precizez acest lucru pentru ca aici nu este loc de a fi soft sau de a fi nuantat. Aici este vorba de doua mesaje absolut diferite, care nu pot fi puse alaturat, ele sunt chiar opozabile.

Matei Udrea: Am inteles. Haideti sa lamurim cam ce ar insemna acest izolationism, aceasta idee ca ne descurcam singuri si n-avem nevoie de straini, de companiile lor, de conectarea cu Europa si asa mai departe.

Cristian Paun: Din punct de vedere economic, alegerea unui extremist care propune anularea intregului parcurs european al Romaniei din momentul de fata si o rupere de ceea ce inseamna Uniunea Europeana si valorile europenismului, in general, din punctul meu de vedere, inseamna foarte multe lucruri complicate. Ne uitam la Ungaria, care are fix acelasi mesaj de ceva vreme. Si in cazul Ungariei vedem niste regrese clare atat pe partea de dezvoltare, cat si pe partea de relationare, integrare, pozitionare in interiorul unei piete comune care reprezinta un avantaj fabulos pentru tarile mici, foste comuniste, din estul Europei! Nu folosim si valorificam noi cat trebuie acest avantaj pe care il avem, de a fi parte din Uniunea Europeana! E clar ca o astfel de situatie, a castigarii votului de catre un presedinte de acest tip, ar schimba imaginea si credibilitatea Romaniei in fata investitorilor straini, care provin, cei mai multi, din Uniunea Europeana. Olanda este cel mai important investitor in Romania, in momentul de fata. Vorbim apoi de Germania, Italia, Franta. In momentul in care noi o sa venim si o sa spunem ca Europa nu e pentru noi, ca de fapt Europa este un proiect pagubos pentru noi, cu siguranta ca acele companii se vor speria si vor avea o reactie ca atare.

Matei Udrea: Ce s-ar putea intampla?

Cristian Paun: Romania, in momentul de fata, s-a dezvoltat foarte mult pe baza capitalului strain si este foarte bine ca s-a intamplat asta. Orice tara mica, la inceput, foloseste aceste resurse de capital pe care noi nu le avem si nici nu le putem produce prin economisire in Romania la volumul pe care il cere o afacere sa devina globala. De asta nici nu avem foarte multe afaceri romanesti globalizate. Avem, de fapt, foarte putine si de cele mai multe ori ele nu s-au dezvoltat la nivel regional, cu resurse de capital exclusiv din Romania, autohtone, locale, sa spunem asa. Cazul cel mai relevant este UiPath. Plecata de la Cluj, din inima Romaniei, ca sa poata sa ajunga o companie de talie globala sau o companie care conteaza in aceasta lume a IT-ului, a migrat cu surle si trambite, cu bagaje, inspre o piata de capital importanta din Statele Unite, care i-a si asigurat capitalizarea necesara ca acea companie sa se dezvolte. Deci, deocamdata noi depindem foarte mult de acest lucru. Si nu este un lucru rau! Cu siguranta nu suntem la fel de independenti cum am fi daca am avea capitalul si l-am investi noi, dar in continuare acel capital produce locuri de munca in Romania, produce salarii, produce bunastare pentru romani, produce taxe. Sunt foarte multi contribuabili mari din sfera acestor companii straine care, repet, nu vor vedea cu ochi buni aceasta situatie. Pana la urma, totusi, trebuie sa ne uitam la ce prerogative are presedintele unei tari. Presedintele unei tari se ocupa de relatiile externe, care sunt foarte importante, adica toata reprezentarea Romaniei in strainatate. Si aici ar trebui sa punem accent pe tarile dezvoltate, ca ele au resurse, da? Nu mergem catre India, China, alte tari din BRICS care sunt…

„Noi ar trebui sa ne facem prieteni printre bogatii lumii, nu printre cei care sunt ca noi sau, poate, mai saraci decat noi. De ce ne-am face noi acum frati cu rusii, de exemplu, care au un PIB/locuitor mult sub noi si care, cu siguranta, n-o sa mai fie importanti economic decat, poate, ca furnizor de resurse de baza, pe care noi in buna masura le avem, dar nu le exploatam?“

Matei Udrea: Pai, de ce n-am merge? Ne ducem cu rusii, ca ne dau gaz ieftin, facem canal spre chinezi… Ca exista acest discurs.

Cristian Paun: O fi existand, dar din punctul meu de vedere, dezvoltarea si nivelul de dezvoltare e in alta parte! Adica noi ar trebui sa ne facem prieteni printre bogatii lumii, nu cei care sunt ca noi sau, poate, mai saraci decat noi. De ce ne-am face noi acum frati cu rusii, de exemplu, care au un PIB/locuitor mult sub noi si care, cu siguranta, n-o sa mai fie importanti pe zona economica decat, poate, ca furnizor de resurse de baza, pe care noi in buna masura deocamdata le avem, dar nu le exploatam? Adica gazul de la Marea Neagra ne-ar scoate din foarte multe belele energetice, daca am fi inteligenti si l-am prelucra cum trebuie aici. Deci, din acest punct de vedere, da, vom vedea o astfel de situatie. In al doilea rand, Romania este o tara foarte indatorata in momentul de fata. Mai ales indatorata extern! Iar creditorii internationali se vor uita intotdeauna la aceste schimbari politice si la instabilitatea politica si vor actiona ca atare. Adica prin cresterea dobanzilor, prin restrictionarea accesului la credit care sa refinanteze aceasta datorie publica. In final, Romania poate intra in niste situatii sensibile, poate chiar de incapacitate de plata a datoriei externe, de repudiere a datoriei externe s.a.m.d. Au mai fost situatii in istorie. La toate astea se poate ajunge prin degradarea ratingului de tara, mai ales, unde instabilitatea politica si extremismul politic reprezinta elemente clare in orice metodologie de evaluare a ratingului unei tari. Deci, o alta problema va veni dinspre acesti creditori internationali care finanteaza atat guvernul, dar finanteaza si entitati private in Romania. Jumatate din datoria publica a Romaniei este astazi datoria externa. Deci, o alta reactie va veni pe datoria externa care va genera cresteri de dobanzi, va genera mai departe acces limitat la credit inclusiv pentru sectorul privat. Asta inseamna afaceri care nu se mai dezvolta in Romania, locuri de munca care nu mai apar sau care chiar poate se pierd. Si, in final, romani care vor gasi mai greu de munca in Romania si vor gasi mai putine optiuni pe masa atunci cand vor dori sa se angajeze. Un alt efect il reprezinta faptul ca acest presedinte va veni pe fondul unui Parlament ostil. Nu are sustinerea explicita a unui partid, nu este membru al unui partid, el este independent si in Parlament nu are o majoritate si nici nu are cum sa formeze o astfel de majoritate! Ceea ce inseamna ca orice guvern pe care l-ar propune un astfel de presedinte va fi un guvern minoritar, trantit instantaneu de Parlament. Deci e foarte probabil sa ajungem la niste alegeri anticipate care vor complica si mai mult stabilitatea politica a Romaniei.

Matei Udrea: Votantii sai ar putea fi chiar fericiti cu acest tip de problema, vor spune ca au tras un sut clasei politice corupte.

Cristian Paun: Avem un caz aproape de noi, Bulgaria, unde se vede clar ce se intampla! Foarte greu au reusit bulgarii sa incropeasca un Parlament stabil dupa runde si runde de alegeri, ceea ce nu ne dorim sa facem noi, pentru ca toate aceste alegeri costa! Deci, costuri suplimentare. Evident ca toata aceasta situatie va arunca in aer partea de securitate a Romaniei, partea de aparare nationala a Romaniei si, de ce nu, pana la urma, presedintele numeste procurorii, ii numeste pe cei de la varful structurilor de forta din Romania. Ori, aici nu cred ca ne-am dori un om care sa fie mai degraba apropiat de Rusia si China. Din declaratiile lui, da? Deci, nu am declarat eu, a declarat el, cu gurita lui! Lucram cu materialul clientului! Nu-i place de America, de Unchiul Sam! Nu-i place de nicio culoare. Si atunci, de cine ii place? Ca, in mod sigur, de cineva trebuie sa-i placa! Noi nu putem sa stam asa, ca o frunza in bataia vantului. Si vedem o orientare din aceasta inspre Rusia si China. Ori, din punctul de vedere al securitatii si al protectiei impotriva unor posibile agresiuni, inclusiv agresiuni teritoriale, aceste doua puteri nu reprezinta astazi o garantie de liniste si pace pe meleagurile noastre. Eu, cel putin, nu m-as simti in siguranta cu un presedinte care face ochi dulci Rusiei! In plus, pana la urma, in afara de extremismul acesta, din punctul meu de vedere, o alta mare problema este lipsa de transparenta a acestui candidat. Adica el nu vine si nu ne spune cine l-a finantat, ce a facut in anii in care a disparut din spatiul public, cu ce s-a ocupat, ce probleme a rezolvat pentru Romania, ca el sa merite astazi atentia noastra si convingerea noastra ca pana la urma va fi ce trebuie pentru noi. Sigur, nu ca ar fi transparenta extraordinara si la ceilalti candidati, dar parca aici e o opacitate aproape totala.

„Resursele Romaniei sunt detinute, din pacate, in continuare de companiile de stat. Spun din pacate pentru ca eu as recomanda ca aceste resurse sa fie privatizate si scoase pe bursa, astfel incat romanii de rand si nu statul sa detina cu adevarat aceste resurse. Sa investim in ele capitalul nostru. Si sa fim noi cu adevarat suveranii acestor resurse de gaz, de petrol, de energie“

Matei Udrea: Domnule profesor, va invit sa mergem la firul ierbii si sa le explicati oamenilor, votantii sau potentialii votanti ai candidatilor care ne propun sa ne rupem de Europa si Occident, ce efecte directe ar avea asupra lor programul acesta de presupusa independenta. Multi dintre sustinatorii asa-zisului suveranism sunt azi angajati la supermarketuri ori prin companii cu capital strain. Discursul care prinde este ca Occidentul ne sclavageste. Prin urmare, argumentele expuse de dumneavoastra pana acum sunt cumva respinse de ei. Vor raspunde: „Lasa, ca vor fi bogatiile tarii din nou pe mainile noastre, nu le mai fura strainii!“.

Cristian Paun: In primul si in primul rand, aceasta este o teza falsa, ca nu sunt pe mainile noastre! Bogatiile Romaniei, in momentul de fata, sunt doar scoase la iveala si puse in circuitul economic cu ajutorul unor operatori economici care platesc redevente, platesc impozitul pe profit obtinut din aceasta activitate, platesc impozite pentru forta de munca de acolo, platesc taxe locale, platesc TVA si alte taxe in Romania. Accize in cazul energiei, in cazul carburantilor. Astazi, resursele de petrol ale Romaniei sunt detinute, intr-adevar, de o companie in care statul roman are 30%, deci are si dividende, nu doar impozit pe dividende si impozit pe profit. Statul roman, de exemplu, ia 16% impozit pe profit si mai ia 10% impozit pe dividende. Deci, el ia o patrime din profitul brut al acestor companii din zona resurselor in momentul in care ele declara dividende si obtin profituri in Romania pentru actionari romani. Aceste companii sunt listate pe bursa. Multe dintre ele au actiuni care sunt detinute astazi de romani direct sau indirect prin fondurile de pensii Pilon II si care genereaza, la fel, castiguri pentru romani. Aceste companii multinationale sunt companii romanesti. Ele sunt detinute, intr-o anumita proportie mai mica sau mai mare, de catre companii straine sau actionari straini, dar ele sunt companii romanesti 100% cu capital strain. Si ele genereaza, de fapt, valoarea adaugata aici, in Romania, si care pana la urma formeaza acest PIB pe care il vedem an de an acumulat in Romania. Deci, ideea asta ca vin unii si ne exploateaza resursele, sigur, suna foarte bine, dar ea nu a fost niciodata insotita de dovezi. Sa luam cazul gazului de la Marea Neagra, cea mai importanta resursa naturala a Romaniei in acest moment, conform estimarilor! Sunt multe miliarde de euro acolo, in acea resursa. Haideti sa vedem pe aceasta resursa, concret: 50% din resursa este detinuta de Romgaz, o companie 100% romaneasca de stat, a statului roman! Cealalta companie care detine jumatate este OMV, in care statul mai are si acolo 30% participatie. Deci, daca punem acum cap la cap aceste informatii, vedem ca statul roman este proprietarul, astazi, a aproape 60-70% din resursa de gaz. Acel gaz, cand se scoate din Marea Neagra, trebuie transportat, indiferent ca e in diferite colturi ale tarii sau, poate, in afara. Sper sa nu se duca foarte mult in afara. Ei bine, acest gaz se transporta printr-o companie 100% de stat, care cere tarife de transport de gaz. Noi ar trebui mai departe sa producem din acest gaz energie electrica. Ea ar trebui produsa in mare parte la Iernut, unde este o centrala pe gaz, la fel ca si cele din sudul tarii, care se modernizeaza acum. Este una la Deva, Mintia, care se modernizeaza si ea – e drept, cu capital strain –, dar celelalte de care am vorbit, Iernut si cele din sudul tarii, care se reprofileaza de pe carbune pe gaz, sunt ale statului roman! Deci ele vor produce energie electrica prin gaz pe care il are tot statul roman si pe care il va produce statul roman. Energie electrica pentru romani. Eu nu stiu de unde apar aceste legende fara date, fara ca cineva sa se documenteze si care sunt aruncate pur si simplu asa, in spatiul public. In momentul de fata, repet, resursele Romaniei sunt detinute, din pacate – cele mai importante, evident –, in continuare de catre companii de stat. Spun din pacate pentru ca eu, de exemplu, as recomanda ca aceste resurse sa fie cat mai mult privatizate si scoase pe bursa, astfel incat romanii de rand – eu, dumneavoastra, oricare dintre noi – si nu statul roman, care e o constructie din asta teoretica, sa detinem cu adevarat aceste resurse prin actiuni la bursa, investind in ele capitalul nostru. Si sa fim noi cu adevarat suveranii acestor resurse de gaz, de petrol, de energie s.a.m.d. Ceea ce, din pacate, nu se intampla in momentul de fata. Iar faptul ca apar aceste idei in spatiul public nu arata decat ceea ce spuneam, adica intoarcerea Romaniei catre o situatie foarte paguboasa, in care statul detine totul, in care nationalizeaza totul. Cumva, intorcandu-ne la perioada comunista.

Matei Udrea: Da, chiar exista aceasta nostalgie.

Cristian Paun: Asta este, de fapt, o alta problema a discursului pe care il vedem astazi, si anume aceasta alimentare a unei nostalgii, a unei intoarceri in timp si a unei anulari a tuturor progreselor economice evidente pe care le-a facut Romania in ultimele decenii, de cand am scapat de comunism. Comunismul ne-a saracit, comunismul ne-a facut dependenti de tatuc. Foarte greu ne rupem de aceasta dependenta. Multi dintre noi sunt foarte vulnerabili, evident. Si atunci, cumva, in momentul de fata, aceasta optiune care se readuce pe masa romanilor fara a fi explicata pe indelete reprezinta o mare problema. Pana la urma, comunismul este una din cele mai mari erori intelectuale pe care le-a facut omenirea de-a lungul timpului si este un sistem falimentar, dovedit de catre economisti cu multa vreme inainte ca sistemul comunist sa se prabuseasca in estul Europei. S-a dovedit clar ca este un sistem care va ajunge mai devreme sau mai tarziu la faliment. E doar o chestiune de timp. De ce am mai repeta aceasta experienta? De ce se readuce pe tapet o astfel de experienta? Cine are interes sa se intample treaba aceasta? Cine are interes sa ne faca mai vulnerabili decat suntem in momentul de fata, sa incetineasca acest parcurs evident pozitiv? Sigur, poate nu in ritmul pe care si l-au dorit unele generatii mai tinere, dar este evidenta aceasta evolutie pozitiva! Cine are interes sa faca treaba asta? Sunt intrebari la care cu totii asteptam, evident, niste raspunsuri, inclusiv de la cel care se proclama altceva decat politicienii vremii. Da, comunismul este altceva fata de ceea ce am avut in ultimii ani. E drept ca nici in ultimii ani n-am dat afara de libertate economica, n-am excelat in libertate economica, dar totusi am avut o societate ceva mai libera si mai integrata cu lumea dezvoltata decat aveam pe vremea comunismului in Romania. Ceea ce inseamna ca da, tu poti sa vii sa spui: „Vreau sa va propun altceva decat ce aveti voi pana acum!“. Problema nu este altceva, nu este ceva nou, ideea de noutate. Problema este daca ceea ce ne propune un astfel de candidat este sustenabil, este benefic pentru societate!

„In industria cauciucului am avut o varianta suveranista: privatizarea Danubianei catre un investitor roman, Tofan. In momentul de fata, ari cu tractoarele pe terenul pe care a fost facuta Danubiana. In schimb, Florestiul, Zalaul, Timisoara, Sibiul au fost privatizate cu companii straine! Acele fabrici nu numai ca au fost salvate, astazi produc si genereaza valoare adaugata, taxe“

Matei Udrea: Exact asta voiam sa lamurim…

Cristian Paun: Pai, nu este benefic pentru societatea romaneasca asa ceva! Degeaba ne dorim noi ceva nou, omul nou, cum ar veni, care vine, vezi-Doamne, cu ceva nou pentru romani, daca acel ceva nou pentru romani inseamna nationalizare, inseamna eliminarea principalelor surse de bunastare, inseamna izolarea fata de ceea ce, pana la urma, a generat dezvoltare in Romania. Uniunea Europeana are problemele ei, dar pentru noi, romanii, Uniunea Europeana a furnizat niste resurse importante din care s-au construit – in ritmul in care s-au construit – autostrazi, s-au construit elemente de infrastructura, s-au dezvoltat institutii, s-au dezvoltat mecanisme pe care nu le aveam inaintea comunismului. Comunismul era, intr-adevar, un sistem complet diferit fata de ce avem astazi. Din pacate, si din cauza multor detractori, nostalgici care acum s-au activat foarte puternic, in Romania ritmul reformelor a fost ceva mai redus. Noi n-am avut un Balcerowicz (economist, vicepremier si ministru Finante al Poloniei in primul Guvern post-comunist, care a introdus imediat reforme economice si economia de piata – n. red.), cum au avut polonezii. Noi n-am inceput ca polonezii perioada de tranzitie, schimband si reducand numarul de judete si, evident, simplificand foarte mult administrarea teritoriala a tarii, de exemplu. Noi am ramas cu acelasi sistem de organizare teritoriala ca prin anii ’60. N-am schimbat mare lucru. In schimb, polonezii au accelerat foarte mult si de la bun inceput niste reforme extraordinar de importante pe care noi le-am tot amanat. La noi, privatizarea economiei romanesti a aparut cu adevarat dupa anii ’97-‘98. Dupa ce am avut o criza in ’98 am inceput sa privatizam companiile importante, multe dintre ele pierzandu-si din valoare in primii 10 ani de tranzitie. In final, multe dintre aceste companii au ajuns la fier vechi. Au fost si privatizate prost multe dintre ele, cu tot felul de investitori dubiosi. Aici as mai atrage atentia, apropo de efecte: haideti sa luam orice industrie, dar aici imi vine in minte, rapid, in discutia cu dumneavoastra, industria cauciucului. In industria cauciucului am avut o varianta suveranista: privatizarea Danubianei catre un investitor roman, Tofan. In momentul de fata, ari cu tractoarele pe terenul pe care a fost facuta acea fabrica foarte importanta, Danubiana. In schimb, Florestiul, Zalaul, Timisoara, Sibiul au fost privatizate cu companii straine si cu capital strain! Acele companii nu numai ca au fost salvate, astazi produc si genereaza valoare adaugata, taxe s.a.m.d. Reintoarcerea la situatia propusa ce inseamna, de fapt? Sa alegem varianta care a fost pierzatoare mai mereu pentru noi, romanii. Si nu vom face decat, repet, sa ajungem la o si mai mare dependenta de stat, si mai saraci si mai plini de necazuri decat suntem in momentul de fata. Nu putem spune ca o ducem rau, nu puteam sa spunem insa ca o ducem bine. Sau, cel putin, nu o ducem bine asa cum poate multi se asteptau, dar si eu am avut asteptari mari legate de o autostrada catre vestul tarii. Deocamdata, mai am de asteptat pana voi ajunge la mine acasa, in orasul natal, Alba Iulia, pe o autostrada. Mai am de asteptat! Nu imi vine sa cred ca, la 35 de ani de la Revolutie, noi nu reusim sa avem inca o autostrada care sa traverseze muntii catre casa. Nu imi vine sa cred. Si ma simt cumva un fel de generatie pierduta, o generatie ratata, dar asta nu ma indeamna sa votez comunismul. Adica o reintoarcere la ceva care nici macar pana la Pitesti n-a putut genera o autostrada ca lumea!

Matei Udrea: Exista aceasta problema, a eficientei tipurilor de organizare a societatii, la care nu se gandesc oamenii.

Cristian Paun: E o discutie, zic eu, mult mai complexa. Eu recomand tuturor, insa, sa fie foarte atenti la mesaje si la solutii. Pentru ca solutiile propuse, mai ales cele economice, sunt hilare de-a dreptul! Adica, pe de o parte ni se spune: „Hai sa ne rupem de globalisti, de globalism, de globalizare, sa ne izolam, sa ne inchidem, avem de toate, suntem bogati, vom reusi sa ne dezvoltam cu ce avem, nu ne trebuie nimic din alta parte!“. Pe partea cealalta, ni se ofera alternative: sa producem canepa, sa calarim cai, sa facem conducte de apa, sa facem canale prin alte tari. Astea sunt non-solutii! Adica un economist serios care se uita la aceste solutii isi pune mainile in cap! Si eu cred ca ar trebui cu totii, cei care am citit niste carti la viata noastra, sa ne punem serios pe pozitie si sa spunem lucrurilor pe nume, pentru ca daca nu le vom spune pe nume si populatia va alege fara sa fie luminata… Pana la urma, menirea elitelor este sa lumineze calea si sa arate calea dreapta oamenilor. De asta suntem oameni care am citit si am petrecut mult timp in biblioteca si avem oarecare experienta vizavi de cum ar trebui sa arate o lume dezvoltata, mai ales pe partea economica. Cu totii ar trebui sa ne pozitionam ferm, pentru ca altfel costurile tacerii si ale indiferentei vor fi foarte, foarte mari ulterior. Vom anula ani buni de dezvoltare printr-o eroare si printr-o lipsa de implicare: „De ce sa ma implic? Ce problema am eu?“. Eu cred ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Si e nevoie pe de o parte de romani care sa fie foarte atenti la solutii, care nu prea exista sau sunt hilare sau puerile, iar pe de alta parte noi, toti ceilalti, sa le explicam oamenilor de ce aceste solutii nu sunt solutii si de ce, pana la urma, varianta comunismului ar trebui exclusa intotdeauna, de acum inainte, de pe masa noastra. Noi nu suntem ca francezii, care mai cocheteaza cu marxismul si comunismul pentru ca ei nu l-au avut niciodata aplicat la ei in tara. Noi am avut aplicat acest comunism vreme de cateva decenii bune si el n-a insemnat foarte multa bunastare pentru cea mai mare parte a romanilor. Nu intamplator se fuge din tari comuniste spre tari dezvoltate! Nu intamplator migratia asta este dinspre Est spre Vest! Omul nu-i nebun, sa fuga spre saracie, spre necazuri, spre lagare de concentrare. Oamenii fug spre libertate, spre acele locuri unde simt ca valorile lor sunt respectate, genereaza prosperitate, ca ceea ce stiu, competentele, abilitatile sunt lasate libere sa lucreze si sa genereze idei de afaceri valoroase, sa genereze prosperitate, profit s.a.m.d.

Matei Udrea: Va multumesc, a fost un dialog foarte bun, relevant.

Cristian Paun: Si eu va multumesc!

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: ,

Comentarii: