INTERVIU Cristian Paun, profesor ASE: „Guvernul Ciolacu crede ca, daca produce inflatie, va putea gestiona mai bine finantele publice, dar ce ia pe mere o sa dea pe pere, daca nu chiar mai mult!”
Ultimele saptamani au adus vesti contradictorii din perspectiva economica. Datele statistice sunt disputate, guvernul se lauda ca o ducem tot mai bine, dar in piata si prin magazine nu intalnesti prea multi romani fericiti. Despre cele mai recente evolutii ale preturilor, pensii, impozite, recesiune si inflatie am discutat „cu cifrele pe masa” cum s-ar spune, cu un specialist in economie: prof. univ. dr. Cristian Paun.
Tocmai s-a anuntat ca Japonia si Marea Britanie au intrat oficial in recesiune. Este un tsunami care va matura si Romania?
Este un pericol clar. Noi suntem expusi mai mult pe Marea Britanie si mai putin pe Japonia. De fapt, expunerea pe Marea Britanie este chiar periculoasa rau avand in vedere ca exporturile noastre sunt de vreo 5-6 miliarde euro pe an si avem importuri de doar vreo 3 miliarde euro pe an. Adica avem o balanta comerciala pozitiva care, in conditii de recesiune, poate sa devina negativa rapid. Mai ales daca ne uitam la bunurile exportate acolo: masini si utilaje, echipamente, autovehicule. Bunuri de capital si bunuri de folosinta indelungata la care se renunta masiv in recesiune. Daca pierdem circa 3-4 miliarde de euro doar din aceasta relatie comerciala, avem deja o prabusire a PIB de 1,5% – 2% doar din efectul de contagiune produs de recesiunea din Marea Britanie.
Consiliul Fiscal a anuntat ca deficitul bugetar pe 2024 va fi mai ridicat decat cel cu care se lauda guvernul. Pe de alta parte, cresterea economica pe 2023 a scazut la doar 2%, dupa 4,1% in 2022 si 5,7% in 2021. S-au lenevit romanii, muncesc mai mult si cheltuie mai mult sau cum se explica fluctuatiile acestea?
Economia incetineste din diferite motive. In primul rand, este reactia normala a consumatorului care se confrunta cu inflatie foarte mare. Intr-o tara saraca, impactul inflatiei asupra consumului este mult mai puternic. In al doilea rand, este vorba de scumpirea creditului care a limitat consumul pe credit si a scumpit finantarea investitiilor, mai ales pentru IMM-uri, care folosesc cu precadere creditul bancar. In al treilea rand, este vorba de impactul politicilor publice (in special cele fiscale): cresterea fiscalitatii ingreuneaza productia si o incetineste, mai ales productia cu valoare adaugata mare. In discutie intra si efectul de contagiune de care tocmai am vorbit, economia romaneasca fiind puternic conectata prin exporturi si investitii cu tari care au deja probleme (Germania, Italia, Franta etc.). Nu trebuie exclus nici salariul minim, crescut sustinut in ultima perioada si complet decuplat de productivitatea muncii si de valoarea adaugata.
Pesedistii au afirmat, pe pagina de Facebook a partidului, ca daca nu ar fi intervenit ei, inflatia ar fi fost nu de 7,4%, ci de 17%. Avem niste genii economice la guvernare si noi nu stim?
Este o afirmatie falsa. Inflatia nu avea cum sa fie dubla si nici salvata de plafonarea adaosurilor. Pana la urma, plafonarea adaosurilor s-a facut la un numar infim de produse si nu atat de importante nici macar valoric, prin raportare la cosul mediu de consum pe baza caruia se estimeaza inflatia. E dificil sa demonstrezi ca 10% din inflatia totala ar fi venit de la 10-15 produse care au avut adaosul plafonat, in conditiile in care in cosul mediu de consum vorbim de 5.000 – 6.000 de bunuri si servicii. In plus, s-a vazut clar efectul la nivel de comercianti: adaosul plafonat a fost mutat la bunurile care nu aveau adaosul plafonat (cosmetice, produse de igiena, detergenti etc. au avut cresteri de preturi duble fata de produsele alimentare). Avand insa in vedere cele afirmate, ar fi de studiat ce preturi a pus INS la oua, faina sau malai, nefiind corect sa puna doar preturile pentru care a fost plafonat adaosul comercial. De exemplu, adaosul comercial a fost plafonat la caserola de 10 oua, dimensiunea M. Nu si la cofragul de 20 sau de 30 de oua, dimensiunea L. Daca INS a folosit doar pretul pentru care a fost plafonat adaosul comercial nu este corect. Nici metodologic si nici fata de noi toti care luam drept corecte aceste calcule si nu prea avem cum sa le verificam.
Marirea impozitelor si cresterea pensiilor a dus in ultima vreme la cresterea preturilor la aproape toate categoriile de bunuri si servicii. Devalorizeaza guvernul Ciolacu in mod intentionat leul si cu ce scop?
Deprecierea puterii de cumparare este o consecinta a modului in care se construieste bugetul si se cheltuieste banul public. Impozitarea influenteaza inflatia prin faptul ca loveste in productia si oferta locala de bunuri si servicii si ca aceste taxe, in final, tot la consumatori ajung, indiferent daca ele sunt percepute companiilor, creditorilor, salariatilor sau actionarilor. In plus, avem problema deficitului bugetar excesiv. Adica, guvernul consuma resurse pe care nu le are, le imprumuta din viitor prin deficitul excesiv. Cum resursele imprumutate merg spre consum intr-o proportie covarsitoare (peste 90% din cheltuielile guvernamentale), presiunea pe preturi este evidenta. Cred ca in spatele acestei decizii se afla o mare eroare: guvernul crede ca daca produce inflatie, va putea gestiona mai bine finantele publice, incasand nominal taxe mai multe. Eroarea consta in faptul ca, la randul sau, guvernul consuma apoi aceste taxe platind mai scump pentru bunuri si servicii. Si ca spirala inflatie-salarii este si ea in derulare, avand in vedere ca suntem intr-un an electoral. In final, ce ia pe mere, guvernul da pe pere, daca nu chiar mai mult.
Dupa tensiunile legate de nominalizarea unui candidat unic la presedintie de catre coalitia aflata la guvernare, Marcel Ciolacu a anuntat ca daca PNL se retrage de la guvernare isi va depune mandatul. Sa fie acesta tocmai pretextul necesar pentru a recurge la tactica clasica a PSD – aceea de a intra in opozitie cu cateva luni inainte de a alegeri, pentru a lua mai multe voturi?
Cred ca este prea tarziu sa se retraga de la guvernare. Nu cred ca mai pot pleca atat de usor si nu cred ca va mai conta. Alegerile sunt mult prea aproape ca oamenii sa disocieze situatia economica dificila de ce s-a intamplat pana acum. Degeaba pleci de la guvernare dupa ce ai umplut de taxe IMM-urile, comerciantii, bancherii, multinationalele… Raul l-ai facut si acum vedem efectele. In plus, cred ca si ceilalti politicieni s-au cam prins de manevra aceasta si nu se vor mai grabi sa isi asume usor sa repare oalele sparte. Din pacate, tot cetateanul de rand va fi cel care va suferi cel mai tare. Nota de plata este mereu si va fi mereu la cetateanul de rand.
