Interviu cu un medic roman din Marea Britanie: „Nu pot sa iert experientele oribile din Romania”. De ce infectiile sunt atat de frecvente in spitalele noastre
Ministrul Sanatatii, Florian Bodog, a declarat recent ca infectiile nosocomiale nu sunt caracteristice doar sistemului de sanatate din Romania, doar ca in tara noastra sunt foarte multe mediatizate. Dr. Felicia Buruiana, medic roman stabilit in Marea Britanie, puncteaza ca, intr-adevar, aceasta problema este intalnita si in UK, insa diferenta majora este ca toate infectiile sunt raportare.
„Nu ca suntem incurajati, este o obligatie conform standardelor de practica medicala”, a explicat dr. Felicia Buruiana intr-un interviu acordat Aktual24. In Marea Britanie, exista transparenta totala in raportarea infectiilor intraspitalicesti, iar in afara de metodele antiseptice specifice, exista si un cod vestimentar pentru medici si asistente.
Felicia Buruiana este un roman care vorbeste cinci limbi straine, are un doctorat si doua diplome de master. A plecat din Romania cu 12 ani in urma extrem de deceptionata, deziluzionata si dezamagita din punct de vedere profesional. Aceasta povesteste, in interviul acordat Aktual24, despre diferenta dintre spitalele romanesti si cele din Marea Britanie, despre solutiile pentru raportarea infectiilor din spitale, dar si despre planurile sale si o eventuala intoarcere in Romania.
Sunt infectii intraspitalicesti si in spitalele din Marea Britanie?
Da, sigur ca da, sunt infectii nosocomiale (intraspitalicesti) si in Marea Britanie, ca oriunde. Procentul de infectii nosocomiale publicat de Agentia de Protectie a Sanatatii a fost de 6.4% in 2011.
Care ar fi cele mai frecvente?
Infectiile se manifesta sub diferite forme: pneumonii, gastroenterite, infectii urinare, infectii postoperatorii. Sunt infectii de origine bacteriena, virala, fungica, infectii suprapuse, in ciuda masurilor de preventie. Cei mai frecventi agenti patogeni sunt Streptococul, Stafilococul, Escherichia coli, Candida albicans. Se intalnesc si restul germenilor (Pseudomonas, Haemophillus, Klebsiella, dar mai rar). Tot rar, dar din pacate se mai intalnesc, sunt Clostridium difficile (11-17 cazuri pe an in ultimii ani in spitalul unde lucrez acum ) si Stafilococul Meticilino rezistent (MRSA) (0-2 cazuri pe an). Depistarea lor impune masuri speciale, de izolare a bolnavului intr-o rezerva, si masuri speciale pentru personalul medical, nemedical si vizitatori.
In ce masura aceste infectii sunt raportate de medicii din spital catre conducere?
Toate infectiile sunt raportate. Fiecare spital are un departament, respectiv o echipa, de control si preventie a infectiilor, care centralizeaza toate datele din diferitele arii clinice ale spitalului. Personalul spitalului are ceea ce se numeste ‘training’ o data pe an cu privire la modalitatile de preventie ale infectiilor.
Sunteti incurajati sa facem acest lucru?
Absolut! Nu ca suntem incurajati, este o obligatie conform standardelor de practica medicala. Nu medicul merge si raporteaza, exista un responsabil de preventie si control al infectiilor pe fiecare departament, si aceasta persoana ia legatura cu echipa mai sus mentionata.
Echipa de preventie si control al infectiilor are responsabilitatea de a sfatui si educa personalul medical si nemedical la orice nivel de modalitatile de prevenire si reducere a infectiilor intraspitalicesti. Echipa este implicata in, respectiv se ocupa de:
Regulamentul de dezvoltare si implementare pentru preventia si controlul infectiilor
Masuri de monitorizare si supraveghere
Audituri si analiza cauzelor
Evaluarea riscului
Educarea pacientilor si a personalului
Departamentul este, de asemenea, responsabil sa anunte intreg spitalul atunci cand este o izbucnire a unei infectii pe un salon. Echipa consta din:
Director pentru preventia si controlul Infectiilor
Un medic responsabil de controlul infectiilor
Un farmacist specializat in medicatie antimicrobiana
asistenta sefa responsabila de controlul infectiilor
Diferite alte asistente responsabile de controlul infectiilor
Un administrator
Ce masuri iau spitalele pentru a contracara aceste infectii?
O data pe an exista ‘training’ in preventia si controlul infectiilor pentru fiecare persoana, medic sau nu, care lucreaza in spital.
In afara de metodele antiseptice specifice (spalarea mainilor inainte de a vedea un pacient si dupa, sau utilizarea gelului dezinfectant care este la picioarele fiecarui pat, si pe peretii coridoarelor si saloanelor), exista si un cod vestimentar. Asistentele si infirmierele au uniforme, iar in ceea ce ne priveste pe noi, medicii:
– nu avem halate!!! Evidenta spune ca halatul se spala mai rar decat propriile haine, si este o modalitate de transmitere a infectiilor de la pacient la pacient.
– medicii poarta haine de strada, tinuta smart-casual (nu jeansi si adidasi!) cand sunt in saloane sau in ambulator, si in mod obligatoriu maneca de la bluza sau camasa trebuie sa fie cel mult pana la cot! (Maneca scurta sau trei sferturi, sau suflecata.) Nu este voie cu bratari, ceas, inele. Se tolereaza doar verigheta. Cerceii trebuie sa fie mici, nu sa atarne. Nu este voie cu margele sau lanturi care sa atarne, esarfe, fular etc. Medicii barbati nu mai au voie cu cravata. In cazul in care, accidental, o au, trebuie sa o indoaie in camasa.
– se umbla in costumul albastru/verde/grena (depinde de spital) doar in sala de operatie, sau pe sectia de terapie intensiva, pe maternitate. Se mai accepta si la personalul care lucreaza in Urgente.
Nu este voie a se iesi pe strada in acea tinuta. Bineinteles, exista personal de curatenie, se utilizeaza instrumente (ace etc) de unica folosinta, si masuri aseptice unde este cazul. Paturile sunt dezinfectate dupa fiecare pacient, zona unde este patul (daca este intr-un salon), la fel si rezerva.
Exista protocoale specifice, este un subiect foarte amplu.
Ca parere aveti de declaratia ministrului Bodog? In opinia dvs, aceasta problema ar trebui ascunsa sub presa sau, din contra, presa trebuie sa expuna aceste nereguli?
Dupa cum am scris mai sus, problema infectiilor nosocomiale NU trebuie ascunsa deloc, a declara infectiile intraspitalicesti este o obligatie. Ar trebui, insa, constituit un sistem national si local de control, care sa fie transparent, iar informatia accesibila de catre populatie.
Presa cauta senzationalul, si in contextul unei lipse a unui sistem bine implementat de control, detine un rol informational, dar nu tocmai cel de care este nevoie. Presa ofera un anumit tip de informatii, insa persoamele care se ocupa de difuzarea acestor informatii nu au o pregatire medicala. In concluzie, sistemul medical romanesc ar trebui sa beneficieze de un sistem precum cel mentionat mai sus. Presa nici pe departe nu poate substitui acest sistem care ar trebui sa se ocupe de evidenta si controlul infectiilor intraspitalicesti.
Tot ministrul Bodog declara recent ca sunt semnale legate de intoarcerea in tara a unor medici din Anglia si Germania. Ce planuri aveti dvs.? Credeti ca medicii romani se vor grabi sa se intoarca sa lucreze intr-un sistem cangrenat?
Daca sistemul este cangrenat, dupa cum afirmati Dumneavoastra (eu am tot sperat la o redresare pentru binele populatiei) cu siguranta ca prea multi nu se vor intoarce.
In cazul in care are loc o schimbare si imbunatatire reala si consistenta in sistemul medical de sanatate romanesc, s-ar putea ca un numar considerabil de medici romani plecati in afara sa se intoarca. Ce inseamna un sistem imbunatatit si atractiv? Medicul sa beneficieze de resursele necesare pentru a practica o medicina la standarde internationale, si sa fie remunerat corespunzator. Sistemul de “atentii” sa dispara (este un detaliu al culturii romanesti care, pur si simplu, ma exaspereaza).
Eu? Am plecat din Romania cu 12 ani in urma extrem de deceptionata, deziluzionata si dezamagita din punct de vedere profesional. Am plecat cu un sentiment pe care, inca, il simt viu. Dezamagirea dureroasa si profunda care m-a determinat sa caut sa plec, satisfactia cand am decolat dorindu-mi sa nu ma mai intorc pentru a trai zi de zi in Romania…..sunt inca vii in sufletul meu. Nu pot sa iert experientele oribile avute la locul de munca. In acest context, si in actualul context al vietii profesionale si familiale pe care o am in Marea Britanie, nu intentionez sa ma intorc in Romania cu scopul de a ma restabili acolo. Insa, imi doresc (si am incercat din rasputeri….alta dezamagire imensa) sa contribui la imbunatatirea sistemului medical romanesc in general, si a-mi aduce aportul la practica Obstetricii si Ginecologiei in Romania.
Felicia Buruiana se specializeaza in Obstetrica si Ginecologie in regiunea educationala Cambridge – Health Education East of England LETB. A terminat Doctoratul cu tema „Boala Crohn – Particularitati Diagnostice si Terapeutice” sub indrumarea regretatului Prof Dr N Angelescu in iunie 2012. Are o activitate profesionala bogata, cu numeroase prezentari si participari la manifestari stiintifice, un numar considerabil de audituri clinice. A fost vicepresedinte al Societatii Medicale Romane din Marea Britanie din decembrie 2008 pana in Iulie 2012, si a fost distinsa cu Diploma Ambasadorului in decembrie 2013 de catre ambasadorul Romaniei in Marea Britanie. Vorbeste cinci limbi straine: engleza, franceza, germana, italiana si spaniola.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
