INTERVIU Valentin Naumescu: „Crin Antonescu n-ar castiga in nicio varianta, ar pierde alegerile si in fata lui Calin Georgescu, si in fata lui Nicusor Dan. Ciolacu are tot atatea sanse ca si Crin Antonescu. Singurul care castiga finala in orice scenariu e Nicusor Dan“
Singurul candidat care ar castiga finala prezidentiala din Romania indiferent de adversar ar fi Nicusor Dan, spune profesorul Valentin Naumescu, expert in relatii internationale, intr-un interviu pentru aktual24.ro. Pe de alta parte, este sigur ca, in acest moment, coalitia PSD-PNL-UDMR nu are candidat capabil sa castige finala. Indiferent ca va fi vorba de Crin Antonescu, Marcel Ciolacu ori Victor Ponta, acestia nu ar avea sanse de victorie in fata lui Nicusor Dan ori a lui Calin Georgescu, mai spune profesorul Naumescu.
Din punctul de vedere al acestuia, singura dilema ramasa este daca Nicusor Dan va reusi sau nu sa intre in finala prezidentiala. Calculele facute de interlocutor arata ca la alegerile din luna mai se va intra in turul doi cu un scor mai mare decat pe 24 noiembrie anul trecut. Va fi nevoie de circa 2,5 milioane de voturi ca un candidat sa fie sigur de finala. Iar daca polul electoratului pro-european va fi spart intre prea multi candidati, atunci e posibil ca Nicusor Dan sa nu prinda finala. Dar, odata ajuns acolo, actualul primar al Capitalei n-ar avea cum sa mai piarda pentru ca are capacitatea sa atraga voturi si din celelalte tabere.
Romania e impartita in acest moment in trei tabere relativ egale, spune profesorul de la UBB: Romania partidelor traditionale, Romania anti-sistem, extremista si anti-occidentala si Romania reformista, democratica si pro-europeana. Toate cele trei tabere vor avea candidati in turul intai.
In ceea ce priveste situatia internationala, Valentin Naumescu incearca sa linisteasca opinia publica si spune ca nu se poate face o comparatie intre Trump si Putin. Trump are un fel mai belicos de a se exprima, dar nu vom vedea anexari cu forta. In ceea ce priveste Canada, e mai degraba o gluma. In privinta Canalului Panama asistam la pozitionarea pentru o negociere in care Trump vrea un regim de tranzit mai avantajos pentru navele americane si in niciun caz o preluare militara a teritoriului. In cazul Groenlandei, e posibil ca Administratia Trump sa incerce sa determine un referendum acolo, dar sansele de reusita sunt mici. SUA nu se vor extinde teritorial.
In acest context, Marcel Ciolacu ar face bine sa se abtina pentru a nu fi ridicol atunci cand se apuca sa discute despre Ucraina. Trump tocmai a spus ca problema pacii pe frontul ruso-ucrainean e complicata si e probabil sa nu se rezolve prea curand. Asa ca politicienii romani ar face bine sa se abtina pentru a evita posturile jenante.
„Anexarea Canadei nu trebuie privita ca un proiect politic oficial al Statelor Unite. Ma astept sa aiba loc niste negocieri incercate de administratia Trump si presupun ca va obtine anumite facilitati in regimul de utilizare a Canalului Panama. Nu cred ca se va materializa trecerea Groenlandei la Statele Unite. Sansele sunt reduse ca SUA sa reuseasca aceste expansiuni teritoriale“
Matei Udrea: Buna ziua, domnule profesor, si la multi ani! As incepe cu o intrebare care vizeaza politica externa. Am urmarit principalele teme de discutie de la conferinta de presa pe care a tinut-o Donald Trump la resedinta sa din Florida. V-as intreba la ce va asteptati de la noua administratie dupa 20 ianuarie, cand Trump va deveni oficial presedintele Statelor Unite?
Valentin Naumescu: Ma astept la o administratie care va pune in aplicare o buna parte din promisiunile electorale. Poate nu neaparat in forma in care au fost ele formulate in timpul campaniei, dar, cu siguranta, Donald Trump va aplica o serie de masuri, asa cum a promis. Pe de alta parte, ma astept si la aparitia unei distantari. Va aparea cu siguranta o distanta intre presedintele Trump si candidatul Trump. Nu stim acum, in acest moment, cat de mare va fi aceasta distanta, dar ea va exista, spre dezamagirea, poate, a celor mai radicali dintre sustinatorii sai, asa cum s-a vazut recent, de exemplu, la schimbul de replici cu Steve Bannon, ideologul ultraconservator, pe tema vizelor pentru specialisti. S-a vazut ca atat Elon Musk, cat si Donald Trump sustin ca Statele Unite sa acorde in continuare vize pentru specialisti, inginieri, IT-isti s.a.m.d. Pentru ca economia americana are nevoie de personal ultracalificat. Si asta a parut, sa zicem, un soc, o dezamagire pentru Bannon, care credea ca Statele Unite se vor inchide complet. Deci, vor mai fi astfel de exemple in care administratia americana va functiona rational, pe baza intereselor Statelor Unite, si va cauta sa maximizeze, sa eficientizeze modalitatea de fructificare a avantajelor economiei americane. La asta ma astept. Si ma astept ca, pe de alta parte, sa inceapa o acomodare politica inclusiv in Uniunea Europeana, in care vad ca sunt foarte multi lideri foarte derutati, confuzi, unii cu tot felul de replici care arata ca, deocamdata, Uniunea Europeana nu este inca pregatita. Dar va fi! Treptat, se va acomoda cu administratia Trump si eu cred ca in maximum un an, deci pana la inceputul anului viitor, vom putea privi spre o relatie transatlantica solida, chiar si in conditia administratiei Trump. Deci, nu sunt foarte ingrijorat!
Matei Udrea: Foarte multi s-au speriat, iar lucrul acesta se poate constata si pe retelele de socializare, vazand ca Trump a atacat iarasi temele deschise in ultimele saptamani. A amenintat Danemarca si Panama in privinta Groenlandei si a Canalului Panama, a deschis iar discutia despre o eventuala anexare a Canadei, a vorbit despre razboaie de tarife cu Mexicul. Oamenii incep sa-l asemene cu Putin in aceasta politica expansionista.
Valentin Naumescu: Nu, nu, nu! Trebuie sa curmam astfel de temeri si de reactii exagerate! E un fel de a exprima lucrurile care, intr-adevar, ii este specific lui Donald Trump. Foloseste astfel de cuvinte, uneori, poate mai neglijente. Sau exagerari in formulari. Dar, daca privim mai atent pe fondul problemei, ceea ce spune sunt chestiuni care vor fi discutate. Evident, cu cateva exceptii complet nerealiste, cum este chestiunea cu Canada, care are zero sanse de materializare si e privita oarecum intr-un registru mai amuzant. Inclusiv Trump a spus: „Eu sunt convins ca multi canadieni s-ar bucura“. Deci nu trebuie sa o privim ca pe un proiect politic oficial al Statelor Unite de anexare a Canadei. Nici vorba de asa ceva! Alte chestiuni insa vor fi discutate. Adica ne vom mai lovi de aceste teme si de discutii. In ceea ce priveste regimul de utilizare a Canalului Panama, ma astept sa aiba loc niste negocieri pe care le va incerca administratia Trump. Si pot sa presupun ca va obtine anumite facilitati, pentru ca economia americana are suficiente instrumente puternice in negocieri pentru a obtine, in general, ceea ce doreste. Nu e vorba de o preluare sub suveranitate a Statelor Unite, este clar ca se doreste o relaxare a regimului de tranzit, de circulatie libera in Canalul Panama. Deci sa reducem un pic temperatura acestor temeri. De asemenea, in cazul Groenlandei. Groenlanda este un tinut autonom al Danemarcei, ea apartine regatului danez. Groenlandezii sunt cetateni danezi, dar este vorba de o regiune complet autonoma, care are o conducere proprie si, in urma unor referendumuri, a obtinut dreptul la autoguvernare si care se afla, geografic vorbind, in America de Nord. Si probabil – dar iarasi trebuie sa nu privim panicati aceasta tema – Administratia Trump va incerca sa determine o dezbatere in Groenlanda si poate chiar un nou referendum, pentru ca in momentul de fata cetatenii Groenlandei au posibilitatea sa-si determine – fiind, repet, o regiune autonoma cu propria guvernare, cu Guvern, Parlament – singuri directia viitoare. Sunt, inteleg, 60.000 de de cetateni. Eu nu cred ca se va materializa aceasta trecere a Groenlandei la Statele Unite, dar nu neg ca in urmatorii 4 ani sa continue discutiile despre organizarea unui referendum. Momentan, sansele sunt reduse ca Statele Unite sa reuseasca aceste expansiuni teritoriale, asa cum s-a spus. Dar, repet, s-ar putea ca multe din reactiile internationale sa fie in acest moment exagerate.
„Eu cred ca s-a grabit Marcel Ciolacu incercand sa-i faca pe plac presedintelui Trump. Relatiile romano-americane vor ramane foarte bune si nu trebuie sa fim penibili, nu trebuie sa devenim ridicoli in a ne grabi noi cu chestiuni legate de pacea din Ucraina. Nu Romania incheie pacea acolo! As recomanda mult mai multa prudenta politicienilor romani“
Matei Udrea: As vrea sa glisam catre problematica interna, dar fara sa scoatem de tot Statele Unite din discutie. Ce sanse au politicienii romani care cred ca ar putea negocia cu noua administratie americana un anumit tip de acord, cum a incercat si Dragnea in 2017? Adica sa fie lasati sa faca in Romania ce vor, atata timp cat se vor alinia intereselor Statelor Unite, chiar in detrimentul Uniunii Europene. Si ma refer aici la declaratia pe care a facut-o in Parlament premierul. Marcel Ciolacu, atunci cand a spus, surprinzator, ca noul obiectiv al Romaniei e „pace cu orice pret“ in Ucraina. A fost o schimbare majora de discurs fata de cea de pana acum, cand statul roman spunea ca trebuie facuta o pace justa pentru Ucraina, in primul rand.
Valentin Naumescu: Da, chiar eu am sesizat asta intr-o postare pe Facebook in ziua in care a avut loc discursul de numire ca premier. Eu cred ca s-a grabit Marcel Ciolacu incercand sa faca pe plac presedintelui ales Trump. Dovada ca, in interviul de marti, presedinte Trump vorbeste de un final mult mai complicat al razboiului din Ucraina. Si deloc apropiat, daca ati observat! Spune ca va fi mult mai complicat sa se opreasca razboiul si ca in niciun caz nu se va incheia intr-o zi sau in cateva zile. Ba chiar nu exclude posibilitatea unei escaladari a razboiului din Ucraina, ceea ce inseamna ca presedintele Trump ia deja in considerare – si au aparut deja unele semnale in spatiul public – ca Moscova ar putea respinge planul de pace al lui Trump, caz in care administratia Trump va continua sprijinul militar pentru Ucraina pana se vor accepta garantii de securitate pentru Ucraina. Pentru ca aici este, de fapt, miezul problemei. Nu atat incetarea in sine a razboiului, cat conditiile care vor fi oferite Ucrainei. Si ma refer in mod special la garantii de securitate, pentru ca Ucraina are dreptul sa primeasca garantii de securitate la finalul acestui razboi si ramane de vazut sub ce forma vor putea fi acordate acestea. Deci, s-a grabit Marcel Ciolacu, lucrurile nu sunt clare deocamdata nici la Washington. S-a vazut ca vizita trimisului special al viitorului presedinte Trump in Europa a fost amanata pana dupa inaugurarea din 20 ianuarie. Deci, lucrurile nu sunt clare si ar fi bine sa nu ne grabim cu speculatii. Pe de alta parte, sigur ca Statele Unite au fost si raman un partener strategic de maxima importanta pentru Romania. Asa si trebuie sa ramana. Eu sunt un mare sustinator al parteneriatului bilateral Romania -Statele Unite. Cred ca Statele Unite vor ramane angajate in sutinerea Articolului 5 din Tratatul NATO si vor ramane un furnizor de garantii de securitate si pentru Romania, dar si pentru regiunea din care facem parte, pentru flancul estic. Daca ne amintim, cel putin, primul mandat al lui Donald Trump, stim ca el a fost foarte clar in a-si reitera angajamentul privind garantiile de securitate pentru aliatii sai, a facut vizite in regiune, a sustinut Initiativa celor Trei Mari. A fost un sustinator activ si a participat la doua Summit-uri ale Initiativei celor Trei Mari, program cu o initiativa foarte buna regionala a tarilor cuprinse intre Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Adriatica. De asemenea, presedintele Iohannis a efectuat doua vizite oficiale la Casa Alba. Asa incat eu cred ca relatiile romano-americane vor ramane foarte bune si nu trebuie sa fim penibili, nu trebuie sa devenim ridicoli in a ne grabi noi cu chestiuni legate de pacea din Ucraina inainte ca lucrurile acestea sa isi aiba evolutia lor normala, fireasca. Nu Romania incheie pacea acolo! Este in primul rand dreptul ucrainenilor sa spuna daca, cand si cum vor fi de acord, daca va fi cazul de compromisuri teritoriale si in ce conditii vad ei incetarea focului. Multe tari isi schimba pozitiile, apar nuante. Nu este chiar atat de simplu si eu as recomanda mult mai multa prudenta politicienilor romani. Sigur ca vine o perioada de schimbari importante, dar vor exista si linii de continuitate cu politicile traditionale americane.
Matei Udrea: Dumneavoastra ati fost unul dintre promotorii sustinerii pentru Nicusor Dan la intrarea dansului in cursa pentru prezidentiale. Vedem ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple si, fata de sperantele dumneavoastra initiale, PNL-ul a intrat intr-o coalitie cu PSD si s-a dus catre Crin Antonescu in rolul de candidat comun la presedintie. Marti a avut si Elena Lasconi o interventie la Digi 24, unde a spus ca nu vede niciun motiv sa se retraga. Cum vedeti sansele Romaniei pro-europene, dupa cum ati denumit-o dumneavoastra in ultimul editorial, de a impune pana la urma un candidat viabil?
Valentin Naumescu: Intr-adevar, noi, la Cluj, ICDE-ul (Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana – n. red.) si alte grupuri din societatea civila, am facut propunerea in 6 decembrie ca domnul Nicusor Dan sa candideze. Ne-am bucurat si ne bucuram foarte mult ca vreo 10 zile mai tarziu domnul Nicusor Dan a facut anuntul public ca va candida. Dar atat! Rolul nostru a fost acela de a face propunerea. Eu am spus, sigur, era o varianta foarte buna si normala ca partidele de centru-dreapta PNL, USR si UDMR, sa sustina candidatura independentului Nicusor Dan. Era firesc lucrul acesta. A functionat, asa cum stim, foarte bine colaborarea cu PNL si cu USR la alegerile pentru Primaria Capitalei in 2020. Apoi, Nicusor Dan a recastigat mandatul in 2024, deci este un candidat confirmat si validat de doua ori de electorat. In Romania are cele mai multe voturi primite individual, ca politician. Dupa presedintele Romaniei, este cel mai votat dintre politicieni si sunt argumente multe in favoarea acestei candidaturi. Am spus insa, totodata, si imi mentin punctul de vedere, ca domnul Nicusor Dan nu are nevoie neaparat de sprijinul partidelor politice pentru a candida si a obtine un scor bun! De ce? Pe de o parte, pentru ca se observa o distantare din ce in ce mai mare a electoratului de partidele politice. Care electorat nu mai urmeaza neaparat indicatiile partidelor mainstream, ale celor care sunt in Parlament de cel putin doua legislaturi. Si, pe de alta parte, pentru ca e vorba de alegeri prezidentiale, nu de alegeri parlamentare, in care se voteaza persoane, nu se voteaza partide! Si s-a vazut si pe 24 noiembrie ca exista diferente destul de mari. Chiar alegatori ai unor partide au preferat sa voteze alti candidati, dupa care, sigur, la o saptamana, pe 1 decembrie, o parte au revenit, sa zicem, la partidele lor favorite. Deci si acum ne asteptam ca, in aceasta primavara, alegatorii romani sa se orienteze si sa evalueze cu mult mai multa atentie ceea ce considera ca sunt calitatile individuale ale candidatilor, competentele lor, nivelul lor de pregatire si modul in care candidatii, repet, ca persoane, ca oameni politici, raspund asteptarilor lor. Nu neaparat partidele care se pot alinia sau nu, se pot intelege sau nu in spatele acestor candidaturi. Deci, nu vad neaparat un motiv de de ingrijorare. Dimpotriva, candidatura domnului Nicusor Dan mie mi s-a parut ca a fost foarte bine primita la nivelul societatii romanesti si merge inainte.
„Avem trei Romanii politice: Romania partidelor traditionale, Romania radicala, extremista si anti-occidentala si Romania electoratului reformist, democratic si pro-occidental. Ele sunt aproximativ egale si vor fi reprezentate de cel putin cate un candidat la alegerile prezidentiale“
Matei Udrea: Ati mentionat in editorialul dumneavoastra – foarte bun, de altfel – de pe centrulpolitic.ro ca in momentul de fata Romania este rupta oarecum in trei Romanii. Este Romania partidelor traditionale, a vechiului sistem, este Romania pro-europeana si este Romania anti-occidentala. Care dintre cele trei tabere e predominanta in momentul de fata in Romania?
Valentin Naumescu: In primul rand, as face o nuantare. N-am folosit expresia „Romania este rupta in trei“. Am scris ca exista trei optiuni politice majore pe care le-am numit trei Romanii politice.
Matei Udrea: Exact! Trei Romanii politice.
Valentin Naumescu: Le-am spus asa in sensul de optiuni politice majore, paradigmatice, care se bazeaza chiar pe un anumit model de cultura politica, pe valori si de intelegere a realitatilor si a viziunii despre modelul de societate si de tara pe care vrem sa-l avem. Deci, aceste trei optiuni politice, sau Romanii politice, ar fi pe de o parte Romania partidelor traditionale, care ar fi reflectata cel mai apropiat de sustinatorii partidelor din coalitia de guvernare actuala. Ar mai exista o optiune politica sau o Romanie politica antisistem, radicala, extremista si anti-occidentala in mare parte. Si o Romanie a electoratului reformist, democratic si pro-occidental, dar care, in acelasi timp, refuza sa mai sustina partidele politice traditionale care s-au decredibilizat, s-au compromis in ultimii ani. As spune ca ele sunt aproximativ egale. Sunt trei treimi politice, sa spunem, ale societatii romanesti, care vor fi reprezentate la alegerile prezidentiale. Deci, va fi o reprezentare in aceasta competitie electorala a tuturor celor trei optiuni de catre cel putin cate un candidat. Si am descris, intr-adevar, in analiza mea trei scenarii, trei variante de finale prezidentiale, cu ceea ce cred eu ca ar fi deznodamantul fiecareia dintre ele.
„Din cele trei scenarii posibile de intalnire in finala, Crin Antonescu n-ar castiga in nicio varianta, ar pierde alegerile si in fata lui Calin Georgescu, si in fata lui Nicusor Dan. PSD-ul are ezitari din ce in ce mai mari in a-l sustine pe Crin Antonescu tocmai pentru ca a realizat ca la o candidatura proprie ar obtine cel putin acelasi scor pe care l-ar obtine Crin Antonescu sustinut de toate cele trei partide“
Matei Udrea: Numai ca, intre timp, a cam disparut Crin Antonescu. Pare sa se profileze a fi Marcel Ciolacu in locul lui.
Valentin Naumescu: Intr-adevar. Am spus ca, din cele trei scenarii posibile de intalnire in finala, Crin Antonescu n-ar castiga in nicio varianta, ar pierde alegerile si in fata lui Calin Georgescu, si in fata lui Nicusor Dan. Si spuneam asa in finalul articolului: daca eu pot sa fac aceasta evaluare simpla, in care candidatul coalitiei anuntat in decembrie nu castiga nicio varianta de finala, acest calcul pot sa-l faca si partidele traditionale. Si eu incep sa cred, asta va spun in premiera dumneavoastra, ca PSD-ul are ezitari din ce in ce mai mari in a-l sustine pe Crin Antonescu tocmai pentru ca a realizat – dar s-ar putea sa aiba si un sondaj pe care noi nu-l stim – ca la o candidatura proprie, fara sa mai directioneze voturi spre George Simion, asa cum e deja clar ca au facut si au si recunoscut, probabil ar obtine cel putin acelasi scor pe care l-ar obtine Crin Antonescu sustinut de toate cele trei partide.
Matei Udrea: O bizarerie, totusi.
Valentin Naumescu: Nu-i o bizarerie, pentru ca PSD-ul si-a analizat probabil electoratul. Si nu-i vorba aici de structurile de partid de la varf, de conduceri. E vorba de electoratul mai profund al PSD. Cel putin la nivel rural si la nivelul urbanului mic, sansele ca electoratul PSD sa-l voteze pe Crin Antonescu, liberalul venit de la Bruxelles dupa o pauza de 10 ani, sunt foarte mici! Si chiar intr-o finala, sa zicem, presupunand ca ar intra in finala Crin Antonescu cu reprezentantul polului extremist, nu am putea exclude posibilitatea ca alegatori pesedisti, repet, din straturile profunde ale societatii, sa fie mai apropiati, cultural si ideologic vorbind, de Calin Georgescu, decat de Crin Antonescu. Si sa-l voteze pe Calin Georgescu. Deci, pana la urma, rezultatul final nu este neaparat suma procentelor pe care le-au obtinut cele trei partide in Parlament. Eu sunt absolut convins ca va fi, in cel mai bun caz, jumatate!
„Nu am nicio indoiala: si candidatul propriu al PSD ar pierde alegerile. Fie ca e vorba de Marcel Ciolacu, fie ca e vorba de Victor Ponta. Pentru ca niciunul dintre ei nu ar primi votul treimii reformiste a societatii romanesti. Asa cum nu l-ar primi nici Crin Antonescu!“
Matei Udrea: Si atunci, incercand sa refacem calculul dupa cum se profileaza a evolua lucrurile, credeti ca Marcel Ciolacu sau Victor Ponta ar avea sanse mai mari de a intra in finala decat Crin Antonescu?
Valentin Naumescu: Eu formulez in felul urmator: ar avea cam tot atatea sanse cate ar avea Crin Antonescu. Adica 20%. Dar ei, PSD-ul, se gandesc la altceva in acest moment, si asta este supozitia mea. Se gandesc ca intr-o finala cu George Simion sau Calin Georgescu ar avea sanse mai mari decat Crin Antonescu pentru ca ar reusi o mobilizare mai buna, pe de o parte, a electoratului PSD-ist, care nu se mobilizeaza pentru Crin Antonescu, si pe de alta parte probabil ca vor incerca niste tuse mai nationaliste ale discursului, mai suveraniste pentru turul al II-lea, mai protectioniste. Si probabil isi imagineaza ca ar avea sanse mai mari. Dar nu am nicio indoiala: si candidatul propriu al PSD ar pierde alegerile. Fie ca e vorba de Marcel Ciolacu, fie ca e vorba de Victor Ponta. Pentru ca niciunul dintre ei nu ar primi votul treimii reformiste a societatii romanesti.
Matei Udrea: Am inteles.
Valentin Naumescu: Asa cum nu l-ar primi nici Crin Antonescu!
Matei Udrea: Deci aceasta treime reformista ar refuza, chiar si intr-o finala Ciolacu – Calin Georgescu, sa voteze cu Ciolacu.
Valentin Naumescu: Acum nu putem generaliza…
„Daca intra in turul doi, Nicusor Dan castiga in orice formula de finala prezidentiala. Problema este, intr-adevar, daca intra! E vorba de turul intai, pentru ca o divizare excesiva a optiunii reformiste, pro-occidentale ar putea sa duca la situatia in care niciun candidat al acestei tabere sa nu obtina plafonul de 2,5 milioane de voturi pe care eu il vad necesar pentru intrarea in turul al doilea“
Matei Udrea: Bineinteles! Discutam…
Valentin Naumescu: Cu siguranta ar exista oameni care ar sta acasa! Ar sta acasa sau si-ar anula votul! Singurul care poate face puntea de legatura intre aceste Romanii, intre aceste optiuni politice, este domnul Nicusor Dan. De ce? Pentru ca el, daca izbuteste sa intre in finala, indiferent cu cine, reuseste sa obtina voturi si de la optiunea politica care nu va mai avea reprezentant in finala. Adica, pe de o parte, daca ajunge in turul II, domnul Nicusor Dan va avea sustinerea unei parti a electoratului care a fost impotriva partidelor politice traditionale, fiind si el perceput oarecum ca antisistem, dar sa zicem moderat si pro-occidental. Pe de alta parte, daca ajunge in finala cu Crin Antonescu, este posibil ca o parte din alegatorii, sa spunem, antisistem de la George Simion sau Calin Georgescu sa prefere sa-l voteze pe Nicusor Dan decat sa il voteze pe Crin Antonescu sau Marcel Ciolacu, daca acesta ajunge in turul doi. Asta vreau sa spun, pentru ca Nicusor Dan are o mai mare capacitate de a construi coalitii intre cetateni, coalitii reale, nu cele intre partide. Pana la urma, nu conteaza candidatul liderilor politici, conteaza cum este perceput de alegatori. Iar aici Nicusor Dan are o capacitate mai mare de a pansa ranile politice si sociale ale societatii romanesti. Este moderat, este non-conflictual, are aceasta autenticitate a lui, aceasta simplitate a discursului, o capacitate mai mare de a inter-relationa cu toate categoriile de alegatori. Deci, daca intra in turul doi, zic ca Nicusor Dan castiga in orice formula de finala prezidentiala. Problema este, intr-adevar, daca intra! E vorba de turul intai, pentru ca o divizare excesiva a optiunii reformiste, democratice, pro-occidentale ar putea, intr-adevar, sa duca la situatia nefericita in care niciun candidat al acestei tabere sa nu obtina plafonul acela de 2,5 milioane de voturi pe care eu il vad ca necesar pentru intrarea in turul al doilea.
Mate Udrea: Va multumesc, domnule profesor!
Valentin Naumescu: La revedere!
