Intorsatura spectaculoasa. Procurorul se solidarizeaza cu „inculpatul” Berbeceanu: „Decizia CCR nu are caracter obligatoriu”
Un complet de cinci judecatori de la Instanta suprema a ridicat, luni. din oficiu posibilitatea sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in dosarul in care Traian Berbeceanu, fost comisar-sef al BCCO Alba Iulia, a fost achitat in prima instanta pentru mai multe fapte de „coruptie”.
In timpul dezbaterilor, avocatul lui Berbeceanu a sustinut trimiterea sesizarii la CJUE si suspendarea procesului, fiind pentru prima data cand un avocat solicita trimiterea de intrebari justitiei europene in aceasta speta.
Berbeceanu a fost achitat in prima instanta si, daca se aplica decizia Curtii Constitutionale, atunci achitarea va fi anulata, iar dosarul se va rejudeca de la zero.
De cealalta parte, Irina Kuglay, procuror la Sectia judiciara a Parchetului General, a fost de acord cu sesizarea CJUE, sustinand ca nu exista in lege niciun criteriu care sa departajeze magistratii specializati de cei nespecializati in judecarea faptelor de coruptie.
„Cine decide daca un judecator este specializat sau nu? Toate instantele care au desemnat judecatori specializati in judecarea faptelor de coruptie i-au desemnat de fapt pe toti judecatorii Sectiilor penale. Separarea administrativa intre judecatori specializati si nespecializati lasa loc liber arbitrariului si afecteaza independenta judecatorului. Decizia Curtii Constitutionale, un organ extrajudiciar, nu are caracter obligatoriu”, a spus Irina Kuglay, citata de Agerpres.
In replica, un procuror de la DIICOT s-a opus sesizarii CJUE, sustinand ca infractiunile de care sunt judecati inculpatii din acest dosar nu au legatura cu fondurile europene.
„Ne place sau nu, trebuie sa aplicam deciziile Curtii Constitutionale, care sunt obligatorii”, a aratat procurorul de la DIICOT.
Urmeaza ca instanta sa ia o decizie in legatura cu sesizarea CJUE si suspendarea procesului.
Pana in prezent, Instanta suprema a suspendat mai multe procese, printre care cele in care sunt implicati fostul ministru al Energiei Constantin Nita si Darius Valcov si a sesizat CJUE cu patru intrebari, prin care doreste sa afle daca deciziile Curtii Constitutionale (care este un organ exterior puterii judecatoresti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecata ar trebui aplicate atunci cand sunt anulate decizii in dosarele de fraude pe fonduri europene.
De asemenea, judecatorii romani doresc sa afle daca tratatele si deciziile UE se opun adoptarii unei decizii de catre Curtea Constitutionala privind compunerea completurilor de judecata.
In iunie 2016, Traian Berbeceanu a fost achitat in prima instanta pentru mai multe infractiuni, printre care spalare de bani, luare de mita, fals in inscrisuri sub semnatura privata, sprijinire a unui grup infractional organizat si complicitate la delapidare.
Decizia nu este definitiva si a fost atacata de procurori.
In schimb, Ioan Muresan (fost procuror sef al DIICOT Alba) si Nicolaie Ioan Cean (fost procuror in aceeasi structura) au fost condamnati la 7 ani, respectiv 2 ani inchisoare cu executare. Acestia sunt acuzati ca au savarsit mai multe nereguli in anchetarea politistului Traian Berbeceanu.
