Potrivit unei investigații jurnalistice recente, finanțatorul american Jeffrey Epstein ar fi folosit șase spații de depozitare secrete în diferite state ale Statelor Unite pentru a ascunde fotografii, computere și alte materiale potențial relevante pentru anchetele privind activitățile sale criminale.
Investigația, publicată de cotidianul The Telegraph și relatată ulterior de mai multe surse media, susține că aceste spații nu ar fi fost căutate de autorități, ceea ce ridică posibilitatea ca dovezi importante să rămână nedescoperite.
Epstein a fost găsit mort în custodia federală în 2019, în timp ce era pregătit pentru un proces în care urma să răspundă pentru trafic de persoane și abuz sexual. De atunci, autoritățile și mass media au analizat în mod repetat Europa uriașei arhive de documente și materiale asociate numelui său, în încercarea de a descoperi posibili complici și rețele de exploatare.
Jurnaliștii The Telegraph au investigat proprietățile și tranzacțiile lui Epstein și au identificat șase unități de depozitare (storage units) pe care acesta le ar fi folosit în ultimii ani ai vieții sale. Aceste spații erau localizate în diferite state americane, iar unele dintre ele erau plătite chiar până în 2019, anul morții sale.
Conform investigației, aceste unități ar fi conținut echipamente electronice — inclusiv computere și hard diskuri — și colecții de fotografii care provin din diferitele reședințe ale lui Epstein, inclusiv insula sa privată din Caraibe sau casele sale din Manhattan și Florida. Ancheta sugerează că materialele au fost aduse acolo pentru a fi ascunse înainte ca anchetatorii să execute mandate de percheziție la proprietățile lui.
Oamenii care au colaborat cu Epstein pentru mutarea bunurilor ar fi fost detectivi privați, angajați ai unor firme care se ocupau de proprietăți, dar și persoane din cercul său de afaceri, după cum reiese din documentele și mărturiile obținute de jurnaliști.
Sursele The Telegraph susțin că autoritățile federale și locale nu au inclus aceste spații de depozitare în mandatele de percheziție inițiale sau nu le au căutat în timpul anchetei care a urmat morții lui Epstein. Mandatele făcute publice erau legate de locuințele și proprietățile principale ale lui Epstein, dar nu menționau aceste unități suplimentare.
Aceasta ridică întrebări importante: dacă aceste spații conțineau dovezi relevante privind rețeaua de exploatare sexuală, dacă materialele ar fi putut oferi indicii despre alți suspecți sau complici și dacă există încă documente sau probe cruciale care nu au fost încă analizate de procurori sau poliție.
Lipsa acelor percheziții alimentamente speculațiile că ar mai putea exista dovezi nedescoperite în cadrul cazului Epstein, ceea ce ar putea oferi noi perspective asupra anvergurii activităților sale și a posibililor colaboratori.
Cazul lui Epstein a fost deja marcat de controverse legate de modul în care autoritățile au gestionat probele și investigația, atât în timpul vieții sale, cât și după moartea sa. Criticii susțin că, deși Epstein avea resurse financiare uriașe și legături cu persoane influente, ancheta ar fi trebuit să fie mai cuprinzătoare și să includă și verificarea tuturor locațiilor în care bunurile sale ar fi putut fi depozitate.
În absența unei acțiuni oficiale care să confirme că spațiile de depozitare au fost verificate, experții și jurnaliștii amenință că există un risc real ca dovezi sensibile să fi rămas într un colț uitat al acelor unități de stocare, posibil cu informații despre victime, înregistrări sau arhive electronice neexaminate.
Analiștii juridici spun că, pentru a răspunde complet la întrebări privind amploarea rețelei și complicitățile sale, ar fi necesară o redeschidere formală a anchetei sau obținerea unui mandat separat pentru aceste spații, dacă se confirmă că ele încă dețin materiale legate de Epstein.