Ioana Basescu a scapat de puscarie, ICCJ a decis definitiv incetarea procesului penal in dosarul finantarii campaniei lui Traian Basescu. Si Udrea a scapat de o noua condamnare
ICCJ a decis luni sa inceteze procesul penal in care Elena Udrea si Ioana Basescu au fost condamnate la inchisoare, de catre Curtea de Apel Bucuresti, in dosaru legat de finantarea campaniei electorale a lui Traian Basescu.
Sentinta a fost data in baza deciziei CCR privind prescriptia.
Vezi la finalul articolului decizia ICCJ.
Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnata, in 2021, de Curtea de Apel Bucuresti la 8 ani inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de instigare la luare de mita si spalare a banilor in dosarul privind finantarea campaniei electorale a lui Traian Basescu la alegerile prezidentiale din 2009.
In acelasi dosar, Ioana Basescu, fiica fostului presedinte Traian Basescu, a fost condamnata la 5 ani inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de instigare la delapidare si instigare la spalarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare si doua pedepse pentru instigare la spalarea banilor, de 3 si 5 ani, acestea au fost contopite, rezultand o condamnare finala de 5 ani cu executare.
De asemenea, jurnalistul Dan Andronic, trimis in judecata de DNA pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului, a fost achitat.
Alte condamnari: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltari) – 6 ani pentru luare de mita; Victor Tarhonm (fost presedinte al Consiliului Judetean Tulcea) – 4 ani cu suspendare pentru luare de mita; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) – 3 ani cu suspendare pentru delapidare.
Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului, implicata direct in campania lui Traian Basescu, candidat la alegerile prezidentiale din 2009, a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor de instigare la luare de mita (2 fapte) si spalare a banilor (5 fapte), potrivit DNA.
Ioana Basescu, notar public, fiica fostului presedinte Traian Basescu, este judecata pentru instigare la delapidare si instigare la spalarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic este acuzat de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului.
In dosar, au mai fost deferiti justitiei Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltarii, acuzat de luare de mita; Victor Tarhon, fost presedinte al Consiliului Judetean Tulcea, acuzat de luare de mita, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.
Procurorii sustin ca, in cursul anului 2009, in contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, au fost colectate sume de bani provenite din infractiuni de coruptie, delapidare si evaziune fiscala, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate in campania electorala.
„Legatura dintre persoanele care obtineau banii pe cale nelegala si prestatorii de servicii legate de campanie era realizata de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidati si, din aceasta pozitie, coordona atat achizitiile de servicii de campanie, cat si persoanele care au actionat ca intermediari pentru platile realizate, astfel incat sumele de bani sa ajunga la societatile prestatoare. Remiterea foloaselor infractionale s-a disimulat prin contracte fictive incheiate cu firme care prestau in realitate servicii in cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradala, tiparire de afise, reclame publicate in mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole si prestarea de servicii de consultanta”, mai spune DNA.
Concret, in perioada octombrie – noiembrie 2009, Elena Udrea, care indeplinea functia de ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului, l-a determinat Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, sa ceara si sa primeasca suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societati comerciale (om de afaceri), in schimbul asigurarii platii unor contracte pe care societatea respectiva le avea in derulare.
Contractele, in valoare de aproape 50 de milioane de euro, fusesera incheiate cu autoritati locale finantate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile si telegondole, in cadrul programului „Schi in Romania”.
Anchetatorii arata ca, in cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societatile comerciale depindea de deciziile ministrului, care stabilea prioritatea platilor. In conditiile in care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care sa stabileasca criteriile de prioritizare si existau diferente semnificative intre finantarea unor proiecte similare, societatile care executau lucrari depindeau de deciziile Elenei Udrea. Intarzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plata a societatilor, in conditiile in care sumele avansate proveneau din credite bancare.
Astfel, Elena Udrea i-a indicat lui Gheorghe Nastasia atat suma pe care urma sa o solicite de la reprezentantul societatii comerciale in schimbul asigurarii finantarii ce urma sa fie aprobata de catre minister in contul unor lucrari deja executate de societate, cat si denumirea firmei catre care urma sa se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei).
In perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat in contul firmei indicate, in doua transe, suma de 918.864 lei, in baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, desi societatile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie nationala de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. In realitate, suma de bani a fost folosita pentru plata unor servicii de publicitate stradala pentru campania electorala.
In aceeasi perioada, Elena Udrea l-a determinat pe Victor Tarhon, presedintele CJ Tulcea, sa pretinda si sa primeasca de la reprezentantul unei alte societati comerciale (om de afaceri) suma de 691.029 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte si efectuarea la timp a platilor. Societatea omului de afaceri incheiase anterior cu CJ Tulcea mai multe contracte finantate de MDRT.
Astfel, in perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat in conturile a patru firme, in baza unor contracte fictive de consultanta si servicii de publicitate, suma totala de 691.029 lei. DNA sustine ca nici de aceasta data serviciile respective nu au fost realizate in realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate in timpul campaniei electorale.
Procurorii mai arata ca, in luna decembrie 2009, Ioana Basescu i-a cerut lui Silviu Ioan Wagner, director general al unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, sa achite o factura fiscala despre care a spus ca reprezinta cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidentiale, care se desfasurase in toamna aceluiasi an.
In baza acestei solicitari, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentata de Silviu Ioan Wagner a incheiat un contract fictiv de prestari servicii cu o anumita firma, in valoare de 419.000 lei, pretul mentionat in cuprinsul contractului fiind indicat de Ioana Basescu, care a si intermediat incheierea tranzactiei.
In baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010, s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferenta de 300.000 lei nemaifiind virata din dispozitia lui Wagner, ca urmare a faptului ca nu a primit niciun document justificativ pentru suma achitata in avans. Si de aceasta data, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentata de Wagner neavand nevoie reala de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi si nu mai achizitionase niciodata publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma „prestatoare” nu desfasurase anterior activitati comerciale semnificative si nu avea experienta relevanta in domeniul publicitatii. Pe 19 februarie 2010, la doua zile de la incasarea banilor, firma respectiva a virat suma de 100.000 lei catre o societate administrata de Giovanni-Mario Francesco, care era in acea perioada concubinul Ioanei Basescu.
DNA arata ca intre cele doua societati nu au existat in realitate niciun fel de operatiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmarit exclusiv ascunderea originii infractionale a banilor proveniti din prejudicierea societatii de stat reprezentata de Wagner.
In cursul lunii februarie 2010, suma de bani obtinuta a fost folosita in interes personal de Ioana Basescu si Giovanni-Mario Francesco pentru achitarea contravalorii unei excursii in Cuba si a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasarii.
Conform DNA, la data de 1 iulie 2009, Giovanni-Mario Francesco, actionand in calitate de administrator si unic asociat al unei firme, a incheiat un contract de prestari servicii cu o societate media, avand ca obiect lansarea a doua posturi de televiziune cu tematica muzicala si punerea la dispozitie de echipamente si aparatura audio-video. Conform contractului, in schimbul acestor servicii, societatea administrata de Giovanni-Mario Francesco a incasat de la firma respectiva suma totala de 2.500.000 lei. Veniturile si taxa pe valoarea adaugata colectata nu se regasesc in declaratiile fiscale iar impozitele corespunzatoare nu au fost platite catre bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totala de 735.098 lei (TVA in cuantum de 399.160 lei si impozit pe profit in cuantum de 335.938 lei).
Procurorii afirma ca, la instigarea Ioanei Basescu, suma astfel obtinuta a fost folosita de Giovanni-Mario Francesco pentru plata unor servicii prestate in campania electorala desfasurata in cursul anului 2009 pentru alegerea presedintelui Romaniei. Transferurile bancare catre firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenientei infractionale a banilor.
In plus, in perioada octombrie – noiembrie 2009, Ioana Basescu l-a determinat pe Giovanni-Mario Francesco sa realizeze operatiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenita din savarsirea infractiunii de evaziune fiscala a fost transferata catre trei firme, pentru a achita servicii prestate in cadrul campaniei electorale in favoarea candidatului Traian Basescu. Transferurile au fost intermediate de Elena Udrea si Ioana Basescu, care i-au comunicat lui Giovanni-Mario Francesco datele societatilor catre care urmau sa fie efectuate platile.
De asemenea, in perioada octombrie – noiembrie 2009, Elena Udrea a folosit suma totala de 305.118 lei in numerar, provenita din infractiuni de coruptie, pentru plata unor servicii de publicitate electorala, prin intermediul unor contracte fictive incheiate de persoane interpuse care nu au beneficiat in realitate de serviciile prestate.
„La data de 22.09.2016, fiind audiat ca martor in prezentul dosar, inculpatul Dan Andronic a facut mai multe afirmatii nereale cu privire la imprejurarile esentiale ale cauzei, prin care a urmarit sa ingreuneze tragerea la raspundere penala a inculpatelor Elena Udrea si Ioana Basescu. Astfel, inculpatul a sustinut ca suma de 668.304 lei primita in lunile noiembrie – decembrie 2009 de la doua societati administrate de Giovanni-Mario Francesco reprezinta pretul unor servicii de consultanta fara legatura cu campania electorala, ca aceste servicii nu s-au mai prestat, dar ca nu a putut restitui sumele incasate deoarece nu a reusit sa il mai contacteze pe Giovanni-Mario Francesco. De asemenea, a sustinut ca Elena Udrea si Ioana Basescu nu au avut nicio implicare in realizarea acestor plati si ca, pe parcursul cercetarilor, nu a avut nicio discutie cu acestea”, precizeaza DNA.
Procurorii arata ca, din probele administrate, rezulta ca cele doua contracte au un caracter fictiv si transferurile au fost realizate la cererea Elenei Udrea si Ioanei Basescu pentru plata serviciilor de consultanta politica prestate candidatului de Dan Andronic si de o societate straina iar dupa declansarea cercetarilor, Dan Andronic a transmis copia unui contract catre Ioana Basescu, prin intermediul Elenei Udrea, pentru a fi folosita in fata autoritatilor.
„Societatile administrate de Giovanni-Mario Francesco nu aveau angajati, cifra de afaceri si obiectul de activitate nu implicau achizitia de servicii de consultanta iar asociatii si administratorul nu il cunosteau pe Dan Andronic. Totodata, dupa incasarea banilor, Dan Andronic a transferat catre societatea straina de consultanta suma de 125.000 USD, reprezentand comision de succes pentru castigarea alegerilor”, mai afirma DNA.
Decizia ICCJ
Solutie: Admis apel – Incetat procesul penal
Detalii solutie: I. In baza art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, admite apelurile declarate de inculpa?ii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Basescu Ioana, Nastasia Gheorghe si Tarhon Victor impotriva sentintei penale nr. 45 din 2 martie 2021 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I Penala, in dosarul nr. 5230/2/2017. Desfiinteaza, in parte, sentinta penala atacata ?i rejudecand: In baza art. 396 alin. (1) ?i (6) din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei si Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, inceteaza procesul penal fata de inculpatul Tarhon Victor, sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. In baza art. 396 alin. (1) ?i (6) din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei si Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, inceteaza procesul penal fata de inculpata Udrea Elena Gabriela, sub aspectul savarsirii a doua infractiuni de instigare la luare de mita, prevazute de art. 47 din Codul penal raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal in referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ?i a cinci infrac?iuni de spalare a banilor, prevazute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. In baza art. 396 alin. (1), (6) ?i (8) din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei si Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, inceteaza procesul penal fata de inculpatul Nastasia Gheorghe, sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. In baza art. 396 alin. (1), (6) ?i (8) din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei si Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, inceteaza procesul penal fata de inculpatul Wagner Ioan Silviu, sub aspectul savarsirii infractiunii de delapidare, prevazuta de art. 295 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. In baza art. 396 alin. (1), (6) ?i (8) din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei si Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, inceteaza procesul penal fata de inculpata Basescu Ioana, sub aspectul savarsirii unei infrac?iuni de instigare la delapidare, prevazuta de art. 47 din Codul penal raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ?i a doua infrac?iuni de spalare a banilor, prevazute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. Men?ine dispozi?ia de obligare in solidar a inculpa?ilor Wagner Ioan Silviu ?i Basescu Ioana la plata sumei de 119.000 lei, catre partea civila S.C. OIL TERMINAL S.A. catre aceasta. Men?ine dispozi?ia de confiscare speciala de la inculpata Udrea Elena Gabriela a sumelor de 691.029,63 lei, 918.864 lei ?i de 305.118 lei. Mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza prin ordonantele nr. 121/P/2015 din 16 martie 2017 ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, astfel cum acestea au fost mentinute prin sentinta penala nr. 45 din 2 martie 2021 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I Penala, pronuntata in dosarul nr. 5230/2/2017, cu privire la bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatelor Udrea Elena Gabriela si Basescu Ioana. Modifica temeiul de drept al obligarii inculpa?ilor Wagner Ioan Silviu, Basescu Ioana ?i Nastasia Gheorghe la plata cheltuielilor judiciare catre stat in prima instan?a, re?inand inciden?a art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) din Codul de procedura penala. Inlatura obligarea inculpa?ilor Udrea Elena Gabriela ?i Tarhon Victor, in baza art. 274 alin. (1) ?i (2) din Codul de procedura penala, la plata cheltuielilor judiciare catre stat in prima instan?a. Mentine restul dispozitiilor sentintei penale apelate, in masura in care nu sunt contrare prezentei. II. In baza art. 421 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie impotriva aceleia?i sentin?e penale. Conform dispozi?iilor art. 52 din Legea nr. 129/2019, hotararea judecatoreasca definitiva privind infractiunile de spalare a banilor se comunica Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. In baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de solutionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticorup?ie ?i de inculpa?ii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Basescu Ioana, Nastasia Gheorghe ?i Tarhon Victor, raman in sarcina acestuia.
In baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedura penala, onorariile partiale cuvenite avoca?ilor desemnati din oficiu pentru inculpatii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Basescu Ioana, Nastasia Gheorghe, Tarhon Victor ?i Andronic Dan Catalin, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 340 lei, raman in sarcina statului si se suporta din fondurile Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata prin punerea deciziei la dispozitia par?ilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 11 iulie 2023.
