Iohannis, doua victorii neasteptate la CCR in aceeasi zi. Seful statului a reusit sa anihileze doua manevre majore ale PSD

politica

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis partial, marti, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis in legatura cu modificarile aduse Legii privind Statutul alesilor locali.  De asemenea, CCR a admis si sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Curtea de Conturi este condusa de un colaborator apropiat al lui Dragnea,  Mihai Busuioc. Comisia Europeana a avertizat ca Romania risca suspendarea tuturor platilor pe proiecte europene daca stirbeste independenta institutiei. Prevederile votate de coalitia PSD-ALDE amputau puterea Curtii insa confereau drepturi suplimentare angajatilor. 

Pe 1 august, presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu modificarea Legii privind Statutul alesilor locali, adoptata de Parlament, potrivit unui anunt al Administratiei Prezidentiale.

„Prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, pe de o parte se introduce o noua sanctiune disciplinara pentru consilierii locali si judeteni, respectiv sanctiunea diminuarii indemnizatiei de sedinta cu 10% pentru maximum 6 luni si, pe de alta parte, intre situatiile care pot atrage aplicarea unei sanctiuni din randul celor mentionate, se introduce cazul incalcarii „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”, se arata in textul sesizarii facute de presedintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administratiei Prezidentiale.

Citeste si: Victorie foarte importanta a lui Iohannis la CCR. Dragnea nu mai poate sa ascunda, prin sluga sa de la Curtea de Conturi, modul in care sunt cheltuiti banii publici

Seful statutului arata ca in momentul de fata, conflictul de interese administrativ privind alesii locali este reglementat de dispozitiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, potrivit carora:

„(1) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I. (2) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate ori dispozitiile emise cu incalcarea obligatiilor prevazute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta”. Totodata, potrivit art. 77 din acelasi act normativ: „Conflictele de interese pentru presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sau consilierii locali si judeteni sunt prevazute in art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare””, arata Iohannis in documentul trimis judecatorilor Curtii.

Prin urmare, reglementari referitoare la conflictele de interese in privinta alesilor locali exista atat in Legea nr. 215/2001, cat si in Legea nr. 161/2003, potrivit sursei citate.

Seful statului mai precizeaza ca „nereglementand distinct situatia raspunderii disciplinare pentru incalcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese, se ajunge la situatia in care consiliile locale sau judetene au la dispozitie trei sanctiuni disciplinare, pe care le pot aplica prin hotarare, cele prevazute de art. 57 alin. (1) lit. e) – g), aspect ce va conduce la o aplicare neunitara si lipsita de previzibilitate a acestei reglementari in practica”.

Presedintele Iohannis critica si noua prevedere din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, potrivit careia interesul personal al alesilor locali intr-o anumita problema exista daca acestia au posibilitatea sa anticipeze ca „votul lor este decisiv” in luarea unei decizii a autoritatii publice din care fac parte, care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru categoriile de persoane fizice sau juridice enumerate in cuprinsul respectivului text.

Seful statutului sustine ca in modul in care a fost reglementat acest articol din Lege, nu se mai poate aprecia daca exista sau nu un conflict de interese in actiunile alesilor locali.

„In noua reglementare a art. 75 alin. (1) din legea criticata devine imposibila aprecierea existentei sau nu a conflictului de interese, intrucat constatarea ca un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decat dupa exercitarea acestuia, iar nu inainte. Or, in cazul hotararilor adoptate prin vot secret posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu exista, iar in cazul hotararilor adoptate prin vot deschis, situatia este similara, aprecierea respectiva neputand fi facuta inainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizeaza in mod concomitent de catre consilierii locali sau judeteni, astfel ca este imposibil de a constata, chiar si dupa vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv”, se arata in textul sesizarii presedintelui Romaniei.

Mai mult despre: , ,

Comentarii: