Iohannis, in Germania: „Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-si asigura securitatea, stabilitatea si prosperitatea comuna”

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, sambata, dupa ce a primit, la Aachen, Premiul „Carol cel Mare” – Pentru unitatea Europei, ca finalizarea integrarii Romaniei in Spatiul Schengen ar trebui sa fie un obiectiv pentru Uniunea Europeana, si nu doar pentru tara noastra. El a militat si pentru o legatura si mai stransa cu SUA: „Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-si asigura securitatea, stabilitatea si prosperitatea comuna, asa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europa puternica, capabila sa gestioneze crize in vecinatatea sa”.

„Pentru ca Spatiul Schengen sa devina deplin functional si eficient este necesar ca toate statele membre care indeplinesc conditiile sa faca parte din acesta. Romania este unul dintre statele care de peste 10 ani se comporta ca membru de facto al Spatiului Schengen. Finalizarea acestui proces de integrare nu este doar un obiectiv pentru Romania, ci ar trebui sa fie un obiectiv pentru Uniunea Europeana”, a subliniat Iohannis.

El a opinat ca, pentru a atinge obiectivul consolidarii Pietei Unice, este nevoie de un spatiu de libera circulatie deplin functional si eficient.

Seful statului este de parere ca Piata Unica europeana este veriga dintre tarile membre UE, ca defineste esenta proiectului european si aduce beneficii concrete cetatenilor din Europa.

„Este de datoria noastra sa ne asiguram ca toate eforturile noastre garanteaza mentinerea acestui bine comun – Piata Unica si cele patru libertati fundamentale ale acesteia, a caror importanta a fost evidentiata de criza sanitara”, a spus Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, provocarile generate de pandemie au scos la iveala o serie de puncte slabe atat in sectorul sanatatii, cat si la nivel social si economic.

„Acestea sunt o dovada clara a necesitatii de a consolida capacitatea de rezistenta strategica a Uniunii Europene, atat in plan intern, cat si in vecinatatea imediata”, a afirmat Iohannis.

Conform unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, Comitetul director al Premiului „Carol cel Mare” a decis sa-i acorde presedintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoastere a meritelor in ceea ce priveste „conducerea Romaniei pe o traiectorie proeuropeana, bazata pe valorile statului de drept”, pentru „eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene si a statelor membre”, precum si pentru „promovarea echitatii, a protectiei minoritatilor si a diversitatii culturale si pentru rolul sau de creator de punti de legatura intre societatile din vestul si estul Europei”.

Discursul integral al lui Iohannis

Este o onoare deosebita pentru mine sa primesc astazi Premiul International „Carol cel Mare” al orasului Aachen pentru anul 2020.

Acest premiu, ca simbol al unificarii Europei si al procesului integrarii europene, are o semnificatie aparte pentru mine si pentru cetatenii Romaniei, care sunt astazi si cetateni ai Uniunii Europene.

Valorile si principiile democratiei si ale unitatii europene reprezinta fundamentul Uniunii, liantul statelor membre. Sunt esenta acestui continent, sursa bunastarii, a sigurantei si a securitatii societatilor noastre.

De aceea, acest premiu are o semnificatie aparte pentru Romania de astazi si pentru cetatenii romani, care au luptat de-a lungul anilor pentru a se regasi ca parte a proiectului european si care cred cu convingere in valorile democratice reprezentative si definitorii pentru Uniunea Europeana.

Distinsa audienta,

Legat de personalitatea si realizarile lui Carol cel Mare, auzim cel mai des mentionate doua aspecte importante, care trebuie, desigur, percepute in contextul istoric al realitatilor politice si sociale ale Europei occidentale medievale de acum peste 1.200 de ani: unitatea europeana si importanta educatiei pentru toti. Intelesul si substanta cu care investim astazi aceste concepte sunt, desigur, cele ale Europei moderne, altele decat cele ale perioadei carolingiene.

Unificarea europeana urmarita in trecut prin forta armelor – ca, de altfel, majoritatea incercarilor de unificare europeana care au precedat Planul Schuman – este astazi un proiect de solidaritate, bazat pe vointa noastra comuna de a lucra impreuna pentru pacea si bunastarea Uniunii Europene si a cetatenilor europeni.

Sistemele publice de educatie de astazi sunt, desigur, profund diferite de educatia pentru toti urmarita in epoca carolingiana. Insa regasim adesea in istorie, in mostenirea intelectuala a Europei, exemple care au inspirat actiunea moderna si procesele de integrare europeana lansate in perioada postbelica.

Secole de violenta si distrugere au marcat dramatic istoria europeana inainte de a se ajunge la intelepciunea ca unitatea se realizeaza prin vointa libera de asociere in proiecte comune a celor care impartasesc aceleasi valori.

Provocarile de astazi ne confirma ca avem nevoie de o Uniune mai puternica si mai rezilienta.

As dori, de aceea, sa insist asupra valorii actiunii comune europene, a unitatii, a educatiei si democratiei europene la acest moment.

Un moment in care Europa si intreaga lume se confrunta cu alegeri importante, cu momente dificile, provocate de o deraiere brusca din cotidian, in fata unui dusman invizibil: un virus a carui raspandire a generat actuala pandemie si care a facut necesare noi raspunsuri, solutii sau instrumente comune la nivel european si global.

In acest cadru special, cele zece angajamente evidentiate in Declaratia de la Sibiu din 9 mai 2019 raman fundamentale, deoarece Uniunea are acum nevoie mai mult ca oricand de unitate, solidaritate, coeziune si o abordare pragmatica, orientata spre actiune si rezultate concrete.

Astazi, traim intr-o Europa unita in jurul aspiratiilor comune pentru democratie, stat de drept, drepturile omului si economie de piata.

Faptul ca cea mai mare realizare a Uniunii Europene este asigurarea pacii si prosperitatii unei parti semnificative a continentului european ne indreptateste sa fim mandri si sa investim pe mai departe in promovarea modelului nostru, pe baza acestor valori si principii comune.

De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeana a fost de multe ori incercata. Am traversat impreuna crize de diverse tipuri. De fiecare data insa, statele membre au gasit resursele si capacitatea de a transforma incercarile in oportunitati, de a depasi dificultatile si de a intari Uniunea noastra. Aceasta capacitate de transformare si adaptare face ca Uniunea sa ramana o constructie solida si durabila.

Au fost si momente, precum in timpul pandemiei pe care inca o traversam, cand am fi putut, ca Uniune, sa actionam mai bine si sa oferim un raspuns mai prompt la asteptarile cetatenilor europeni.

In viziunea Romaniei, ne putem ridica la inaltimea asteptarilor cetatenilor nostri doar impreuna, mai uniti, mai coezivi si nu prin replieri sau prin cercuri restranse de integrare europeana. In pofida tuturor dificultatilor de la inceputul acestei perioade, statele membre UE au identificat solutii si – cel mai important – au fost solidare.

Forta Uniunii ne-a ajutat sa depasim cele mai dificile momente. Consider ca deciziile care au fost luate la nivel european in 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionarii crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, sunt o reflectare concreta a interpretarii date candva Europei unite de catre cancelarul federal Konrad Adenauer: „Unitatea Europeana a fost visul catorva. A devenit speranta multora. Astazi este o necesitate pentru toti”.

Provocarile acestei pandemii au evidentiat o serie de vulnerabilitati de ordin sanitar, social si economic.

Acestea sunt o dovada clara a necesitatii consolidarii rezilientei strategice a Uniunii, atat in plan intern, cat si in vecinatatea sa imediata.

In interiorul Uniunii, Piata Unica europeana constituie liantul dintre statele membre, chintesenta proiectului european si cel mai palpabil beneficiu pentru cetatenii europeni.

Avem datoria de a ne asigura ca, prin toate actiunile noastre – individuale sau comune, asiguram prezervarea acestui „bun comun” care este Piata Unica si cele patru libertati fundamentale ale acesteia, a caror importanta a fost pe deplin reliefata de criza sanitara.

Pentru a ne atinge acest obiectiv al consolidarii Pietei Unice, avem nevoie de un spatiu de libera circulatie deplin functional si eficient. In acelasi timp, pentru ca Spatiul Schengen sa devina deplin functional si eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregatite sa fie parte integranta din acesta.

Romania este unul dintre statele membre care actioneaza, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al Romaniei, ci ar trebui sa reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene.

In acelasi timp, pandemia de COVID-19 ne-a oferit o lectie importanta legata de faptul ca actiunea concertata este esentiala inclusiv in sfera politicilor de competenta nationala – cum este cea din domeniul sanatatii.

Acesta este un domeniu esential pentru consolidarea rezilientei Uniunii in fata unor potentiale crize viitoare si, de aceea, Uniunea Sanatatii trebuie sa devina realitate rapid.

In plan extern, rezilienta Uniunii noastre poate fi durabila doar daca o asiguram si in Balcanii de Vest, in vecinatatea estica si in cea sudica. De aceea, Uniunea trebuie sa isi asume o investitie strategica si de lunga durata in aceste spatii.

Trebuie sa fim prezenti in teren, activi, ca Uniune si state membre, si trebuie sa acoperim un palier de cooperare mai cuprinzator, care sa inglobeze si o puternica dimensiune de securitate.

Pentru ca raspunsurile Uniunii sa conduca la mai multa rezilienta, dar si sa creasca capacitatea sa de a-si proiecta principiile si obiectivele la nivel global, este necesar sa reflectam la modul in care putem sa ne pregatim printr-o mai buna anticipare.

Pentru a fi pregatiti pentru tranzitii accelerate catre economia verde si digitala sau pentru a gasi raspunsuri la riscuri de securitate hibride si asimetrice care vor utiliza la scara larga noi tehnologii, trebuie sa avem capacitatea de a proiecta modele ale viitorului. De aceea, discutia despre evolutia Uniunii pe termen mediu si lung va trebui sa se aplece cu mai mare atentie asupra capacitatii de guvernare anticipativa. Tot din unghiul perspectivei, Conferinta privind viitorul Europei reprezinta o oportunitate unica pentru a asculta cetatenii europeni, pentru a intelege care sunt asteptarile acestora de la Uniunea Europeana, pentru a evalua provocarile viitoare.

As dori sa reinnoiesc pledoaria in favoarea beneficiului solidaritatii si unitatii europene. Este adevarat poate ca anumite decizii pot fi luate mai repede intr-un grup mic. Insa forta reala a Uniunii, mai ales intr-o lume mai interconectata, dar si mai contestata, nu este data de cercuri concentrice sau viteze diferite.

Aceasta forta este data de abordarea inclusiva, de capacitatea Uniunii de a se misca in aceeasi directie – a democratiei si prosperitatii comune si de a asocia parteneri care impartasesc valorile, principiile si obiectivele noastre.

In cadrul parteneriatelor, relatia Uniunea Europeana – Statele Unite ale Americii ramane in mod cert piesa de rezistenta si dimensiunea pe care Europa trebuie sa continue sa investeasca cel mai mult.

Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-si asigura securitatea, stabilitatea si prosperitatea comuna, asa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europa puternica, capabila sa gestioneze crize in vecinatatea sa.

„Europa si America nu pot sa isi ignore problemele si au nevoie una de alta pentru a le solutiona”, scria Jean Monnet in Memoriile sale. „Separat, ele nu pot contribui eficient la pacea globala”.

Acest crez al unuia dintre arhitectii Uniunii este valabil si astazi, la mai bine de jumatate de secol, nu pentru ca problemele si contextul nu au evoluat, ci pentru ca Statele Unite si Uniunea Europeana raman incontestabil pilonii de baza ai democratiei globale.

Doamnelor si domnilor,

Inainte de a incheia, doresc sa insist asupra educatiei, chiar daca acest domeniu ramane unul in care Uniunea nu are decat competente de sprijin in raport cu competentele nationale.

Fac acest lucru prin prisma rolului educatiei in consolidarea democratiei si civismului.

Nu este posibila manifestarea unei veritabile democratii fara capacitarea cetateanului, a noilor generatii de cetateni europeni, de a participa in sfera publica, de a-si face auzita vocea. Aceasta capacitare trebuie formata prin educatie europeana, astfel incat sa conferim oportunitati pentru toti de a-si dezvolta gandirea critica, de a-si dezvolta rezistenta la manipulare, dezinformare sau propaganda.

Consider ca exista spatiu pentru reflectie asupra modului in care instrumente precum Erasmus+ pot fi si mai eficient utilizate pentru a raspunde nevoii de educatie in scopul dezvoltarii gandirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informationale, dar si pentru consolidarea participarii in procesele democratice.

Chiar daca tinerii trebuie sa ramana grupul prioritar al acestui demers, ar fi extrem de util daca aceste eforturi legate de democratie si civism ar deveni parte a planurilor de educatie pe tot parcursul vietii.

Doamnelor si domnilor,

Dupa cum spuneam, pentru Romania, aderarea la Uniunea Europeana a insemnat revenirea in randul familiei cu care impartasim aceleasi valori si principii.

Libertatea de exprimare si valorile democratice sunt pretuite de romani tocmai pentru ca au trait decenii la rand intr-o societate in care libertatea de exprimare nu a fost posibila. Pentru noi, proiectul european este un proiect politic, economic si social care a potentat modernizarea Romaniei.

La randul nostru, aducem astazi o contributie importanta constructiei europene. Sustinerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, implicarea in procesul decizional comunitar reprezinta o dimensiune intrinseca a profilului pro-european profund al Romaniei. Spiritul Declaratiei de la Sibiu din 9 mai 2019, spiritul de la Sibiu – demonstreaza pe deplin acest profil.

Acest premiu imi reaminteste de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetateni si pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care ramane singura optiune viabila pentru o Europa democratica, prospera si stabila.

Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morala de a sustine in continuare proiectul de pace si dezvoltare care este Uniunea Europeana.