Iohannis: „Romania s-a aflat intr-o oarecare IZOLARE, acum este o tara RESPECTATA”

politica

Presedintele Klaus Iohannis a sustinut, miercuri, un discurs in fata Parlamentului, in care a ecidentiat ca „marea miza a anului 2016 este reconstructia increderii in politica”. El a adus aminte si de tragicul caz de la Colectiv.

„Din diverse motive pe care nu doresc sa le comentez aici, Romania s-a aflat intr-o oarecare izolare in anii anteriori”, a spus Iohannis in fata parlamentarilor. El a aratat ca acum „Romania este o tara respectata in NATO si in Uniunea Europeana, care conteaza in ecuatia geopolitica si geostrategica si care este gata sa asume responsabilitati”.

Iata discursul integral:

„Am tinut sa vin in fata dumneavoastra la un an de la preluarea mandatului de Presedinte al Romaniei nu pentru a face un bilant sec, ci ca gest de normalitate democratica.

Am vorbit atunci, de la aceeasi tribuna, despre directiile majore pentru Romania, despre schimbarile de principiu pe care le asum in modul de a face politica, in relatia cu institutiile si cu cetatenii. Convingerea mea profunda este ca marile proiecte ale unei natiuni pot fi implinite doar daca se sprijina pe un fundament alcatuit din valori si norme de politica asumate. Acest fundament avea nevoie de reconstructie. Am dorit, astfel, ca 2015 sa fie anul recastigarii normalitatii, in interior si in exterior.

In plan intern, prima mea promisiune a fost un alt fel de a face politica in Romania, fara scandal, cu respect si seriozitate. Am considerat ca acest lucru incepe si cu Presedintele, al carui rol este sa fie generator nu de tensiune, ci de echilibru.

Recastigarea normalitatii in interior porneste de la lucruri foarte simple: redescoperirea dialogului cu si intre partidele politice, deschiderea catre societatea civila, relatii institutionale corecte, indiferent de preferinte sau antipatii personale si, nu in ultimul rand, transformarea ideii de consultare dintr-una aproape golita de sens intr-una reala, cu efecte concrete. In doar un an a devenit deja un lucru firesc sa avem consultari, sa ne asezam la masa dezbaterii – Presedinte, partide, societate civila.
Stiu ca de-a lungul acestui an unii s-au intrebat de ce nu reactionez la orice subiect, de ce nu intervin in forta la adresa unor oameni politici cu functii in stat, de ce nu raspund la atacuri cu aceeasi moneda. Sper ca onorand promisiunea de a face politica altfel am dat raspuns si acestor intrebari.

Doamnelor si domnilor,

Anul 2015 a demonstrat ca se poate sa avem acord larg, pe subiecte de interes public, pe probleme care privesc Romania si, mai ales, ca un asemenea acord nu ramane doar pe hartie sau la nivel declarativ. Prima actiune a anului a fost semnarea de catre toate formatiunile politice a Acordului privind cresterea bugetului pentru Aparare la 2% din PIB pana in 2017.

Prin acest gest, Romania si-a aratat angajamentul de a fi un furnizor de securitate in regiune, un stat responsabil in raport cu cetatenii sai si un partener corect si proactiv in raport cu aliatii. Bugetul pentru anul 2016 prevede o prima etapa de crestere, astfel incat in 2017 acest Acord sa fie respectat.

Tot de o larga majoritate s-a bucurat si Strategia Nationala de Aparare, care este astazi un document fundamental ce defineste obiectivele majore ale tarii noastre, nu doar in materie de Aparare, ci de Securitate nationala in intelesul sau extins. Pentru prima data am inclus la acest capitol aspecte si directii de actiune care tin de educatie si sanatate, de pastrarea identitatii nationale sau protejarea patrimoniului. „Romania puternica in Europa si in lume”, asa cum o definim in Strategia Nationala de Aparare, este mai mult decat un deziderat. Este un proiect national pe care il construim deja.

Restabilirea normalitatii in politica interna a insemnat si un alt tip de raportare la Constitutie si legi.

Am tratat cu toata responsabilitatea atributul promulgarii legilor, in virtutea principiilor constitutionale si cu atentie la impactul fiecarei legi asupra oamenilor, asupra economiei si societatii in ansamblul ei. Pe acest fond am recurs in mai multe randuri la mecanismele permise de legea fundamentala – sesizarea Curtii Constitutionale sau cererea de reexaminare.

Ma bucur sa constat ca in cazuri importante, precum cel al Codului Fiscal, a existat disponibilitatea actorilor politici de a se apleca mai cu atentie asupra textului legii.

Pe de alta parte, sunt dator sa va spun direct ca doua lucruri fundamentale inca lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care il cere o democratie matura: dezbaterea si rigoarea.

Legi importante au intrat in atentia publica abia dupa adoptarea lor, odata ajunse la promulgare sau chiar dupa, ceea ce nu serveste nici Parlamentului, nici publicului.

Nu exista substitut pentru o dezbatere consistenta premergatoare adoptarii unei legi, iar aceasta este o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba.

In alte situatii am fost nevoit sa sesizez Curtea Constitutionala nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespectarii procedurilor si principiilor constitutionale de legiferare.

La inceputul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre asteptarea generala a publicului ca legile in Romania sa fie mai clare, mai bine argumentate si sa nu se schimbe frecvent.
Sunt convins ca Parlamentul, ca for legislativ, poate si trebuie sa raspunda acestei asteptari prin mai multa dezbatere si mai multa rigoare.

Doamnelor si domnilor,

In anul 2015, recastigarea normalitatii a insemnat si demersuri in plan extern. Ma refer in mod particular la restabilirea prestigiului Romaniei in exterior, la profilarea sa in cadrul NATO si al Uniunii Europene si la intarirea parteneriatelor noastre strategice.

2015 a fost un an in care nu doar am confirmat, ci am adancit si transpus in actiuni si decizii concrete optiunile majore ale politicii noastre externe.

Vizitele externe pe care le-am facut anul acesta, precum si primirea in Romania a numerosi sefi de state si de guverne au avut tocmai aceasta menire – de a da tarii noastre o voce mai puternica, de a intari relatii cu aliati traditionali, de a reface legaturi strategice, de a ne apropia de state din regiune.

Am avut cateva obiective clare: consolidarea si extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, intarirea parteneriatelor strategice sau a relatiilor privilegiate cu state membre ale Uniunii Europene si NATO – tari precum Franta, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, si Turcia, consolidarea raporturilor cu tarile din vecinatate, precum Ucraina, Bulgaria sau Serbia. In acelasi timp, relatia privilegiata cu Republica Moldova si sustinerea parcursului european al acesteia a fost si va ramane o constanta a politicii noastre externe.

Din diverse motive pe care nu doresc sa le comentez aici, Romania s-a aflat intr-o oarecare izolare in anii anteriori.

Am dorit sa schimbam cu totul aceasta stare de fapt in 2015, ceea ce explica si dinamica mai mare din acest an in activitatea de politica externa.

Romania este o tara respectata in NATO si in Uniunea Europeana, care conteaza in ecuatia geopolitica si geostrategica si care este gata sa asume responsabilitati.

In luna noiembrie am gazduit la Bucuresti Reuniunea la nivel inalt a Statelor din Europa Centrala si de Est, care a prefigurat Summitul NATO ce va avea loc la Varsovia in vara anului 2016.

Nu in ultimul rand, recastigarea normalitatii a privit si pe romanii din diaspora. Sunt bucuros de faptul ca promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondenta a fost respectata si am speranta ca autoritatile vor asigura intreg cadrul necesar pentru ca votul romanilor de peste granita sa se desfasoare in cele mai bune si sigure conditii in anul ce vine.

Nu este o lege perfecta, probabil ca vor fi lucruri de imbunatatit in acest mecanism, dar esential este faptul ca exista, a venit la timp si a rezultat din vointa clasei politice care si-a respectat promisiunea facuta cetatenilor.

Doamnelor si domnilor,

Se cuvine sa ne uitam in acelasi timp la lectiile anului 2015 si la ce lipseste pentru ca Romania sa fie cu adevarat puternica si prospera.

Cea mai tragica lectie a lui 2015 se numeste „Colectiv.” Evenimentul care a indurerat o natiune intreaga a scos la iveala probleme ale mai multor sisteme, unele perpetuate ani de zile, in fata carora cu totii – autoritati, cetateni – intr-un moment sau altul, am ridicat din umeri a neputinta si pe care am ajuns sa le toleram.

Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral sa le dam uitarii si concluzii care trebuie sa ne determine sa actionam si sa fim responsabili.

Cea mai dura concluzie este aceea ca, pur si simplu, coruptia ucide, ca se pot pierde vieti nevinovate daca nu respectam legi si reguli si daca, noi cu totii, ca societate, inchidem ochii la incalcarea lor.

O a doua lectie a anului 2015 este lectia schimbarii. Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitata la o inlocuire de guvern sau de putere politica, ci de o schimbare profunda a politicului, de o innoire care sa fie pe masura asteptarilor si realitatilor din societate. Intre politic si societate, intre clasa politica si cetateni nu are voie sa existe o prapastie.
Tocmai de aceea, marea miza a anului 2016 este reconstructia increderii in politica si in capacitatea sa de a da societatii directia dorita.

Doamnelor si domnilor,

Se implinesc in aceste zile 26 de ani de cand romanii s-au ridicat impotriva regimului comunist. Mai exact, acum 26 ani, schimbarea a inceput la Timisoara. S-au ridicat cu forta si curajul date de aspiratia spre libertate. Democratia s-a castigat prin jertfa de sange.

Se cuvine sa nu uitam si sa pretuim acest lucru, nu doar o data pe an in Decembrie, nu doar cu ocazii speciale, ci zi de zi, respectand principii si valori in politica si mai ales avand mereu in minte ca suntem in serviciul cetatenilor nostri.

Astazi, la 26 de ani de la Revolutie, cel mai bun mod de a onora acel sacrificiu este sa reconstruim increderea si sa facem democratia mai puternica. Reconstructia increderii in politica este, asadar, tema pe care o propun in perspectiva anului 2016: reconstructia increderii in institutiile democratice, in actul politic, in partide si in cei care le reprezinta, adica in dumneavoastra.

Ma fac, astfel, purtatorul mesajului de innoire pe care il dau, sub diverse forme, concetatenii nostri. Ca mediator intre stat si societate este datoria mea sa fac acest lucru. Dar greul acestei misiuni revine partidelor.

Tocmai innoirea in materie de idei, practici si oameni este sansa pentru a mentine stabilitatea si echilibrul sistemului politic. Cred intr-un sistem in care stanga si dreapta sunt reprezentate, in care exista spatiu pentru participare si competitie si nu imi doresc o politica in care isi fac loc extremismul, populismul sau radicalismul.

Imi doresc ca atunci cand se gandesc la politica cetatenii nostri sa nu o asocieze la modul general si nediferentiat cu ineficienta, minciuna sau coruptia. Imi doresc ca romanii sa perceapa politica drept ceea ce e menita sa fie: un spatiu al reprezentarii si deciziei responsabile, la care este onorabil si onorant sa participi. Iar a face politica sa fie in constiinta tuturor un mod prin care iti servesti natiunea.

Pentru toate acestea va fi nevoie de vointa si deschidere din partea partidelor politice consacrate, de curaj si efort din partea celor care participa pentru prima data la competitii electorale.

Reconstructia increderii va mai presupune ceva, de data aceasta din partea tuturor, nu doar a partidelor politice: sa recunoastem lucrurile bune si sa pastram ce functioneaza. Daca ne dorim o constructie durabila va trebui sa evitam capcana lui „nimic nu e bun”, sa nu condamnam institutiile pentru culpa individuala sau lipsa de corectitudine a unor persoane si sa respingem tentatia radicalismului si suspiciunii permanente. Am convingerea ca romanii vor dovedi intelepciune si echilibru.

Doamnelor si domnilor,

Anul 2016 va aduce si alte tipuri de provocari decat cele care tin de competitia electorala si de reformarea politicii. Astept de la noul cabinet, asa cum cred ca asteapta multi romani, o guvernare responsabila.

Acest Executiv se afla in fata unei importante provocari, dar, in acelasi timp, si a unei mari sanse de a arata ca se pot lua decizii si se pot derula proiecte in functie de prioritati obiective, nu de interese electorale de moment.

Cred ca atitudinea responsabila fata de banul public si gasirea unor solutii eficiente la nevoile reale ale societatii sunt liniile directoare ale mandatului acestui guvern, asteptate de toata lumea.

Imi doresc o crestere economica despre care sa nu vorbim doar in termeni statistici si in date, ci una care sa se reflecte in viata de zi cu zi, in nivelul de trai al fiecarui roman. Stiu ca oamenii aspira la o viata mai buna, pentru ei si copiii lor, pentru generatia viitoare. Aceasta este sau ar trebuie sa fie, in definitiv, finalitatea oricarei politici.

O Romanie puternica stie sa investeasca, sa creeze valoare adaugata, sa atraga bani europeni si sa genereze locuri de munca.

Imi propun ca in anul 2016 sa am in atentie domenii cruciale pentru viitorul acestei natiuni, precum sanatatea si educatia. Am lansat in acest an ideea unei largi consultari pe tema educatiei, care sa aduca laolalta autoritati, profesori si elevi, scoli si universitati, societate civila si pe toti cei interesati.

Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri asezate si consistente pe tema educatiei, din care sa rezulte o viziune de ansamblu si directiile majore pentru viitorul sistemului de invatamant din Romania. Cred ca „Romania educata” trebuie sa devina un nou proiect de tara pe care sa-l asumam si sa-l ducem la bun sfarsit.

In perspectiva implinirii a 100 de ani de modernitate, educatia va fi fara indoiala o tema centrala.

Din acest punct de vedere, aniversarea Centenarului Marii Uniri in 2018 va trebui sa fie nu doar un moment festiv, ci unul in care asumam marile directii de dezvoltare a Romaniei pentru secolul viitor.
„Romania educata” ca proiect de tara ar trebui sa fie una dintre aceste directii, ea incluzand nu doar sistemul de invatamant, ci si incurajarea culturii, inovarii si cercetarii, stimularea creativitatii si aprecierea performantei.

Doamnelor si domnilor,

Despre anul 2015 s-ar putea spune multe, iar peste ani istoricii si analistii vor avea perspective diferite. S-ar putea spune ca a fost anul in care pentru prima data in Romania s-a introdus votul prin corespondenta. A fost anul unei schimbari de guvern si al instalarii unui cabinet de tehnocrati.

Ceea ce mi-as dori eu ca peste timp sa se spuna despre 2015 este insa altceva: ca a fost anul in care a inceput schimbarea modului de a face politica in Romania, anul care a insemnat deschiderea catre societate si inceputul innoirii clasei politice.

Este timpul schimbarii. Depinde de noi toti daca raspundem la aceste asteptari ale societatii. Va invit sa fim impreuna in acest demers pentru a reconstrui increderea in institutiile democratice si in capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetateni”, a spus Iohannis.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Mai mult despre: , , ,


Comentarii: