Iohannis trimite la CCR inca una dintre legile justitiei. Parlamentul i-a dat-o la promulgat de doua ori in aceeasi forma
Presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale, joi, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, a anuntat Administratia Prezidentiala.
Actul normativ a fost transmis de catre Parlament presedintelui Romaniei in vederea promulgarii la data de 22 iunie 2018.
„In opinia noastra, legea mentionata a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 77 alin. (2), art. 64 si 147 alin. (4) din Constitutie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentala, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara a fost adoptata si cu incalcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) si (5) si ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constitutie”, argumenteaza Iohannis, care detaliaza o serie de motive.
Unul dintre acestea este ca, in aplicarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constitutie, la data de 15 iunie, presedintele a formulat o cerere de reexaminare cu privire la Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Motivele de reexaminare, structurate in 19 puncte si dezvoltate pe 27 de pagini, vizau atat aspecte ce tin de necesitatea reglementarii ori de modul in care dispozitiile nou introduse se integreaza in sistemul normativ, cat si respectarea normelor de tehnica legislativa de natura sa asigure coerenta actului normativ.
„Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, a reexaminat legea dedusa controlului de constitutionalitate in ziua de 18 iunie (in aceasta zi, legea in cauza fiind repartizata de catre Biroul permanent Comisiei juridice, care a intocmit raportul; in aceeasi zi, legea a fost inscrisa pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, care dupa ce a adoptat-o a transmis-o Senatului, spre dezbatere si adoptare). Cu aceeasi celeritate, Senatul, in calitate de Camera decizionala, doua zile mai tarziu, a adoptat legea dedusa controlului de constitutionalitate in forma transmisa initial la promulgare, respingand implicit cererea de reexaminare. Desi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticata, din rapoartele comisiilor sesizate in fond ale ambelor Camere ale Parlamentului, nu rezulta care sunt ratiunile pentru care s-a ajuns la solutia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese si din dezbaterile plenului Camerei Deputatilor. Spre deosebire de Camera, la Senat, plenul a respins, fara vreo motivare, amendamentele formulate”, precizeaza sursa citata.
Potrivit sesizarii, Parlamentul trebuie sa reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea presedintelui Romaniei, precum si pe cele care au legatura cu acestea, asigurandu-se succesiunea logica a ideilor si coerenta reglementarii. In acest context se impune a fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost in mod expres cuprinse in cererea de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea (Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, paragraful 46). Prin urmare, si in privinta legii adoptate ca urmare a admiterii cererii de reexaminare, in masura in care un text legal nu a format obiectul reexaminarii, el nu poate forma obiectul controlului de constitutionalitate a legii reexaminate.
„De asemenea, intrucat cererea de reexaminare nu este obligatorie pentru Parlament, spre deosebire de decizia de neconstitutionalitate, in cazul in care Parlamentul o respinge sau o admite in parte, nu pot forma obiect al controlului de constitutionalitate dispozitiile legale nereexaminate, si anume cele care nu au suferit niciun eveniment legislativ in procedura de reexaminare. Prin urmare, indiferent ca o cerere de reexaminare a fost admisa/admisa in parte/respinsa, pot forma obiectul controlului a priori de constitutionalitate numai dispozitiile legale supuse unor interventii legislative in procedura de reexaminare, precum si procedura de adoptare a legii in urma cererii de reexaminare, cu titlu exemplificativ, retinandu-se cvorumul de sedinta, majoritatea de vot sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului”, se mai arata in sesizare.
In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca, adauga sursa citata, dupa cum s-a stabilit constant in jurisprudenta constitutionala, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de seful statului implica o dezbatere specializata, limitata la motivele/ratiunile/textele cuprinse prin insasi aceasta cerere.
„Astfel, Curtea Constitutionala a stabilit ca „(…) relatia dintre presedintele Romaniei si Parlament este caracterizata printr-un dialog constitutional permanent, iar in cadrul acestuia fiecare dintre cele doua autoritati trebuie sa colaboreze in mod loial, cu respectarea rolului lor constitutional. Astfel, constituantul a acordat dreptul presedintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise in actul de legiferare sau pentru a se regandi o anumita solutie legislativa atat pentru motive de constitutionalitate, cat si de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constitutional se deschide un dialog interinstitutional ce trebuie sa fie guvernat de normele constitutionale referitoare la colaborarea loiala intre acestea”, argumenteaza sesizarea presedintelui.
Totodata, aminteste seful statului, printr-o jurisprudenta constanta, Curtea Constitutionala a statuat: „(…) printre atributiile presedintelui Romaniei in cadrul raporturilor pe care acesta le are cu Parlamentul si care vizeaza legiferarea este cererea de reexaminare a unei legi inainte de promulgare. Potrivit art. 77 alin. (2) din Constitutie, „inainte de promulgare, presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii”. Din examinarea dispozitiilor constitutionale rezulta ca presedintele, in cadrul procedurii de promulgare, are obligatia de a analiza continutul normativ al legii si de a constata daca au fost respectate prevederile regulamentare, constitutionale sau conventionale la care Romania este parte sau daca interesul public, realitatile sociale, economice sau politice justifica reglementarea adoptata de Parlament si supusa promulgarii.
„Avand in vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv imbunatatirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea sa aiba drept consecinta adoptarea unei legi cu contradictii sau necorelari intre texte, astfel ca, in virtutea regulilor de tehnica legislativa, necesitatea coerentei reglementarii impune completarea unor texte din lege care nu au facut in mod expres obiectul cererii de reexaminare. Aceasta practica este in beneficiul reglementarii si nu afecteaza limitele reexaminarii, admiterea unor obiectii din cererea de reexaminare putand antrena modificari cu privire la toate sau doar la unele dintre dispozitiile legii in cauza, ceea ce impune corelarea tuturor prevederilor acesteia, chiar prin eliminarea sau abrogarea unor texte. Cu alte cuvinte, Curtea constata ca, in aplicarea normei constitutionale a art. 77, Parlamentul trebuie sa reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea presedintelui Romaniei, precum si cele care au legatura cu acestea, asigurandu-se succesiunea logica a ideilor si coerenta reglementarii. In acest context, se impune a fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost in mod expres cuprinse in cererea de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea.”, spune sursa citata.
Potrivit presedintelui, este important ca Parlamentul sa realizeze o veritabila reexaminare prin contrapunerea unor motive, avand in vedere ca, potrivit noii jurisprudente, sesizarea Curtii Constitutionale pentru motive de neconstitutionalitate intrinseca asupra dispozitiilor legale cuprinse in forma initiala a legii, anterioare cererii de reexaminare, ar fi inadmisibila.
