Iranul a cerut ajutorul Rusiei în timp ce era bombardat. Răspunsul Moscovei arată că liderul de la Kremlin și-a uitat ”prietenii”

Ministrul iranian de Externe a apelat la Moscova în timp ce Teheranul era bombardat sâmbătă de forțele americane și israeliene, însă reacția Rusiei s-a limitat la mesaje de susținere politică și declarații de solidaritate, fără angajamente militare concrete, transmite Politico.

Potrivit unui comunicat oficial rus, ministrul de Externe Serghei Lavrov i-a transmis omologului său iranian „simpatia” Moscovei și sprijinul său la nivel diplomatic.

Situația evidențiază limitele parteneriatului strategic dintre Rusia și Iran, în contextul în care liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis în timpul atacurilor asupra Teheranului, iar autoritățile iraniene au promis represalii, subliniază Politico.

Tratat strategic fără clauză de apărare

Deși Moscova și Teheranul au semnat în aprilie 2025 un tratat de parteneriat strategic, documentul nu prevede obligații de apărare reciprocă.

„Aș dori să subliniez că semnarea tratatului nu înseamnă constituirea unei alianțe militare cu Iranul sau acordarea de asistență militară reciprocă”, a declarat la momentul respectiv adjunctul ministrului rus de Externe, Andrei Rudenko, în fața Dumei de Stat.

Spania, la răscruce: între presiunea Washingtonului și tensiunile cu Iranul. Care este strategia Madridului în criza politică globală

Oradea, Sibiu și Craiova pe primele trei locuri în țară la reciclat textile. Capitala nu este nici măcar în primele 14

În consecință, Rusia nu este obligată formal să intervină militar în sprijinul Iranului.

Lipsa unei reacții operative pe teren a fost remarcată și în timpul conflictelor anterioare ale Teheranului cu Israelul, când Moscova a condamnat acțiunile occidentale, dar nu a adoptat măsuri militare.

Cooperare limitată și sprijin simbolic

În ultimele luni, Rusia a încercat să mențină relațiile strategice cu Iranul prin măsuri punctuale.

Potrivit unor relatări, Moscova a convenit în decembrie să furnizeze Iranului echipamente militare în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, inclusiv sisteme portabile de rachete.

De asemenea, Rusia s-a prezentat public drept mediator între Washington și Teheran, propunând inclusiv depozitarea pe teritoriul rus a stocurilor iraniene de uraniu îmbogățit.

La începutul acestei luni, marinele celor două țări au desfășurat un exercițiu comun în Golful Oman, la care Rusia ar fi participat cu o singură navă militară.

Consilierul Kremlinului Nikolai Patrușev a anunțat că exerciții similare ar putea avea loc ulterior în Strâmtoarea Hormuz, cu participarea Chinei.

Neutralitate justificată și prin relația cu Israelul

Președintele Vladimir Putin a explicat anterior poziția de neutralitate a Rusiei în conflictele Iranului cu Statele Unite și Israelul.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg din iunie 2025, liderul rus a afirmat că situația demografică din Israel este un factor relevant pentru Moscova.

„În Israel trăiesc cel puțin două milioane de foști cetățeni sovietici. Este aproape o țară vorbitoare de limba rusă astăzi. Desigur, luăm în considerare acest factor”, a declarat Putin la acel moment.

Costuri de imagine, dar și oportunități strategice

Lipsa unei intervenții militare în sprijinul Iranului riscă să afecteze credibilitatea internațională a Rusiei în rândul partenerilor săi, după precedente similare în Siria și Venezuela.

Totuși, analiștii apreciază că Moscova ar putea încerca să exploateze situația pentru a critica acțiunile Statelor Unite și ale Occidentului.

Politologul Vladimir Pastuhov a declarat că evoluțiile din Iran ar putea întări discursul Kremlinului privind amenințarea occidentală.

„Va fi dificil să-l convingi pe Putin că s-a înșelat vreodată în privința pericolului reprezentat de Occident. Celor care se îndoiesc le va arăta Teheranul și va spune: ‘Puteam fi noi’”, a afirmat Pastuhov.