Propunerea ar fi o modalitate de a obliga statele din Golf sa sustina pozitia iraniana conform careia trebuie sa i se permita in continuare imbogatirea uraniului.
Iranienii considera propunerea drept o concesie, deoarece statele din Golf ar obtine acces la cunostintele tehnologice iraniene si ar deveni parti interesate in acest proces.
Nu este clar daca Abbas Araqchi, ministrul iranian de Externe, a facut propunerea in cadrul unor discutii relativ scurte de trei ore cu SUA in Oman, duminica, a patra serie de astfel de discutii, dar propunerea circula la Teheran.
Dupa discutiile de duminica, ministrul a zburat la Dubai, unde a avut discutii cu ministrul de Externe al Emiratelor Arabe Unite, seicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan.
Emiratele Arabe nu imbogatesc propriul uraniu pentru propria instalatie nucleara.
Consortiul s-ar baza pe instalatii iraniene, cu imbogatire readusa la nivelurile de 3,67% stabilite in acordul nuclear initial din 2015 dintre Teheran si sase puteri mondiale, pe care Donald Trump l-a incheiat unilateral in 2018.
SUA au cerut Iranului sa puna capat oricarei imbogatiri a uraniului si sa demonteze toate instalatiile nucleare. Insa, pe fondul disputelor din cadrul administratiei americane, Trump a declarat ca nu a luat inca o decizie finala cu privire la problema imbogatirii si i-a laudat pe iranieni pentru seriozitatea cu care au abordat discutiile.
Ideea consortiului a fost propusa pentru prima data de fostul negociator nuclear iranian Seyed Hossein Mousavian si fizicianul Frank von Hippel de la Princeton cu mult inainte de actualele discutii Teheran-Washington, intr-un articol larg citit din octombrie 2023 in Bulletin of the Atomic Scientists.
Conform planului, Arabia Saudita si EAU ar fi actionari in consortiu, precum si finantatori si ar avea acces la tehnologiile Iranului. Implicarea statelor din Golf ar putea fi vazuta ca o asigurare suplimentara ca programul nuclear al Iranului a fost destinat exclusiv scopurilor civile si nu este calea catre construirea unei bombe, asa cum sustine Israelul.
Daca celor doua tari din Golf li s-ar permite sa trimita ingineri in Iran, a fi posibila o forma suplimentara de vizibilitate asupra programului nuclear iranian, facand comunitatea internationala mai putin dependenta de munca inspectorilor nucleari de la Agentia Internationala pentru Energie Atomica.
Iranul s-a indepartat treptat de nivelurile de imbogatire si limitele de stocare stabilite in acordul initial din 2015, invinuindu-l pe Trump pentru parasirea acordului nuclear.
„Pentru o perioada limitata de timp, putem accepta o serie de restrictii privind nivelul si volumul imbogatirii”, a declarat ministrul adjunct de Externe al Iranului, Majid Takht-Ravanchi.
SUA au dat initial impresia ca au nevoie de un acord cu Iranul in termen de doua luni de la inceperea discutiilor, dar, pe masura ce aspectele tehnice devin mai complexe, este posibil ca discutiile sa se prelungeasca pe tot parcursul verii.
Iranul imbogateste in prezent uraniul pana la o puritate de 60% – mult peste limita de 3,67% stabilita in acordul din 2015 si un mic pas tehnic fata de 90% necesar pentru materialele de grad militar. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat ca aceste niveluri de imbogatire a uraniului sunt mult mai mari decat cele necesare pentru utilizari civile.
Intr-o posibila referire la propunerea iraniana, ministrul de Externe din Oman, Badr Al Busaidi, a facut referire la „idei utile si originale care reflecta o dorinta comuna de a ajunge la un acord onorabil”.
EAU opereaza o centrala nucleara civila numita Barakah, situata la vest de Abu Dhabi. Este prima centrala nucleara din lumea araba complet operationala, cu toate cele patru reactoare acum functionale, si ar trebui sa fie capabila sa produca un sfert din necesarul de energie electrica al EAU.