În același timp, guvernatorul BNR estimează că o eventuală reducere a dobânzii-cheie ar putea avea loc până la începutul anului viitor. Mugur Isărescu a vorbit joi despre efectele pe care actuala situație din sectorul energetic le-ar putea avea asupra economiei românești. Întrebat dacă problemele din energie ar putea determina o creștere a inflației peste nivelul previzionat de BNR, guvernatorul a răspuns că acest scenariu este posibil dacă situația nu se calmează.
„Este clar că ar influența inflația”, a declarat Isărescu, referindu-se la presiunile generate de situația energetică.
Declarațiile guvernatorului BNR vin într-un moment în care România se confruntă cu probleme generate de secetă și nivelul scăzut al Dunării.
Isărescu a explicat că perioada cu precipitații reduse și scăderea debitului Dunării reprezintă factori care pot afecta situația energetică. În acest context, autoritățile au luat și măsuri de compensare pentru a limita efectele asupra economiei și consumatorilor.
Una dintre consecințele directe este situația de la Cernavodă, unde Reactorul 2 urmează să fie oprit complet joi, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Potrivit informațiilor prezentate de Mediafax, măsura nu ar urma să afecteze populația, energia disponibilă fiind limitată pentru marii consumatori industriali.
În ceea ce privește dobânda-cheie, Mugur Isărescu spune că BNR nu poate indica în acest moment cu exactitate momentul unei eventuale reduceri, din cauza incertitudinilor.
Guvernatorul a explicat însă că, pe măsură ce inflația va scădea și se va situa sub rata dobânzii de politică monetară, banca centrală va putea lua în calcul reducerea dobânzii.
În actualul scenariu, Isărescu estimează că acest lucru s-ar putea întâmpla până la începutul anului viitor.
Evoluția prețurilor la energie rămâne însă unul dintre factorii care pot influența această perspectivă. O creștere a costurilor cu energia poate avea efecte în lanț asupra economiei, inclusiv prin majorarea costurilor pentru companii și, ulterior, a prețurilor suportate de consumatori.
Noua prognoză indică o rată a inflației de 6,1% până la sfârșitul anului. Isărescu a subliniat însă că estimarea trebuie privită în contextul unui nivel ridicat de incertitudine.
Guvernatorul BNR a precizat că, odată cu scăderea inflației, banca centrală va analiza posibilitatea reducerii ratei de politică monetară, ceea ce ar putea conduce ulterior și la diminuarea dobânzilor din piață.
În același timp, Isărescu a afirmat că BNR a menținut suficientă lichiditate în piața monetară, iar cursul de schimb a rămas stabil. Potrivit acestuia, creditarea companiilor a crescut cu aproximativ 20%, în timp ce creditarea populației este aproape stagnantă.
Guvernatorul BNR a vorbit și despre perspectivele economiei românești. Isărescu a admis că România ar putea avea în acest an o creștere economică zero sau chiar negativă, însă speră ca eventualul declin să nu se transforme într-o recesiune severă.
„Sperăm să nu avem o cădere dramatică”, a transmis guvernatorul BNR, referindu-se la evoluția economiei.
În opinia sa, evoluția creditării companiilor reprezintă un semnal că mediul de afaceri continuă să investească și să ia decizii în pofida incertitudinilor existente.
Pentru populație, situația este însă mai dificilă, în special pe fondul scăderii veniturilor și al riscului unor creșteri ale prețurilor la energia electrică.
Astfel, evoluția sectorului energetic devine unul dintre factorii importanți pentru traiectoria inflației în România. Dacă presiunile asupra producției și prețurilor la energie persistă, acestea pot complica planurile BNR privind relaxarea politicii monetare și reducerea dobânz