Isărescu, veste proastă pentru Nicușor Dan: ”România nu îndeplinește niciun criteriu pentru aderarea la euro”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Noi suntem pregătiţi să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebaţi pe mine dacă ţara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Prioritatea este să facem această corecţie fiscală, să rezistăm, să o păstrăm”, a afirmat Isărescu.

Declaraţia guvernatorului vine la mai puţin de două luni după publicarea Raportului de convergenţă al Băncii Centrale Europene din iunie 2026, care arată că România se află încă la distanţă de principalele condiţii economice necesare pentru intrarea în zona euro.

Ce se întâmplă în Tibet după inundațiile devastatoare. China limitează drastic informațiile

De ce temperatura poate conta mai mult decât crezi pentru apa din PET

Inflaţie de 8,4%, faţă de limita de referinţă de 2,7%

În evaluarea BCE, rata medie anuală a inflaţiei armonizate din România era, în mai 2026, de 8,4%, de peste trei ori mai mare decât valoarea de referinţă de 2,7% stabilită pentru criteriul privind stabilitatea preţurilor.

România nu îndeplineşte nici criteriul privind dobânzile pe termen lung. Acestea au fost în medie de 6,7% în perioada iunie 2025 – mai 2026, faţă de valoarea de referinţă de 5,1%.

O altă problemă este situaţia finanţelor publice. Deficitul bugetar al României a fost de 7,9% din PIB în 2025, mult peste plafonul de 3% prevăzut de criteriile de la Maastricht. Datoria publică se situa la 59,3% din PIB, încă sub pragul de 60%, însă România se află din 2020 în procedură de deficit excesiv.

Potrivit actualului calendar european, România trebuie să corecteze deficitul excesiv până în 2030.

România nu a intrat nici în ERM II

Pentru adoptarea euro, o ţară trebuie să participe timp de cel puţin doi ani la Mecanismul European al Ratelor de Schimb, ERM II, fără tensiuni majore şi fără devalorizarea cursului central faţă de euro.

România nu face parte în prezent din ERM II. BCE arată că, între iunie 2024 şi iunie 2026, leul a funcţionat într-un regim de flotare controlată şi s-a depreciat cu 5,1% faţă de nivelul mediu din iunie 2024.

Isărescu a insistat asupra necesităţii ca România să îşi poată menţine indicatorii macroeconomici în limitele cerute înainte de intrarea în mecanismul cursului de schimb.

„Experienţa din 2014 ne arată că, dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat guvernatorul.

După intrarea în ERM II, România ar trebui să rămână minimum doi ani în mecanism şi să demonstreze că stabilitatea cursului şi a celorlalţi indicatori este sustenabilă.

BNR ajunsese să pregătească inclusiv transportul bancnotelor euro

Isărescu a arătat că BNR a fost implicată în trecut într-un proces avansat de pregătire pentru trecerea la moneda unică şi că, până în 2018, la sediul băncii centrale se desfăşurau şedinţele Comitetului de Trecere la Euro.

Pregătirile ajunseseră inclusiv la problemele logistice legate de introducerea numerarului euro în România.

„Noi am ajuns atunci, în discuţiile 2011-2012, şi la detaliu, pe unde să intre maşinile cu numerar în ţară şi care să fie sucursalele care au depozite mari şi unde să postăm, ca să spunem aşa, să aşezăm stocul de numerar”, a declarat Isărescu.

Procesul a fost însă întrerupt în jurul anului 2018.

Guvernatorul a evocat şi situaţia din 2014, când România ajunsese foarte aproape de îndeplinirea parametrilor nominali urmăriţi în procesul de convergenţă, dar criza zonei euro şi problemele Greciei puneau sub semnul întrebării chiar viitorul monedei unice.

„Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariţia zonei euro. (…) Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă ţară în zona euro”, a afirmat el.

Ulterior, potrivit guvernatorului, România a redus impozitele şi a majorat cheltuielile publice, ceea ce a dus din nou la creşterea deficitului, iar apoi au intervenit pandemia şi războiul din Ucraina.

„Nu este un schimb facil de monedă”

Isărescu a avertizat că adoptarea euro nu poate fi tratată drept o simplă operaţiune tehnică de înlocuire a leului.

„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leul cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente şi politice, şi sociale. Se duce până în toată societatea. Şi nu putem să o facem noi singuri”, a declarat guvernatorul.

BNR poate participa la stabilirea traseului, însă decizia şi politicile necesare trebuie asumate de Guvern şi Parlament.

„Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a spus Isărescu.

România este obligată prin tratatele UE să adopte euro

Guvernatorul BNR a subliniat că, spre deosebire de Danemarca, România nu beneficiază de o clauză care să îi permită să rămână permanent în afara zonei euro.

„N-avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condiţiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condiţiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda naţională. Deci, decizia este deja luată”, a afirmat Isărescu.

Conform regulilor europene, toate statele UE, cu excepţia Danemarcei, trebuie să adopte moneda unică după îndeplinirea condiţiilor de convergenţă. Bulgaria a devenit la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro.

Pe lângă criteriile economice, România mai are de făcut şi modificări legislative. Raportul BCE din iunie 2026 constată că Legea BNR nu îndeplineşte toate cerinţele privind independenţa băncii centrale, interdicţia finanţării monetare şi integrarea juridică în Eurosistem.

BCE a constatat în raportul din 2026 că România nu îndeplineşte criteriul stabilităţii preţurilor, pe cel privind finanţele publice, condiţia participării la ERM II şi criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung. Inflaţia armonizată medie era de 8,4%, faţă de referinţa de 2,7%, iar dobânzile pe termen lung erau de 6,7%, faţă de pragul de 5,1%.

Deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, în timp ce datoria publică s-a situat la 59,3% din PIB. România este în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul stabilit pentru corectarea acestuia este 2030.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, leul nu a participat la ERM II în perioada de referinţă iunie 2024 – iunie 2026, condiţie care presupune minimum doi ani de participare înainte de adoptarea euro.

Isărescu a precizat că nu poate avansa în acest moment un termen pentru adoptarea monedei euro de către România.