Israel: Benjamin Netanyahu ii acuza pe protestatari ca „ameninta cu razboiul civil si cu sange pe strazi”

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, i-a acuzat pe protestatari ca „ameninta cu razboiul civil si cu sange pe strazi”, promitand ca partidele care formeaza coalitia de guvernare, cea mai de dreapta din istoria tarii, va merge mai departe cu o legislatie controversata pentru a limita puterea sistemului judiciar, scrie The Guardian.

Peste 100.000 de persoane s-au adunat luni in fata Knesset-ului din Ierusalim pentru a protesta impotriva votului initial in plen asupra unor proiecte de lege care ar oferi politicienilor controlul asupra numirilor la Curtea Suprema a Israelului si ar limita capacitatea acesteia de a anula legi. Protestatarii au blocat principalele drumuri din intreaga tara si i-au impiedicat pe unii politicieni sa iasa din casele lor.

In cadrul unei intalniri cu membrii parlamentari ai partidului sau conservator Likud, Netanyahu a condamnat conducerea miscarii pentru ca:

„Poporul si-a facut alegerile electorale si reprezentantii poporului isi vor exercita dreptul la vot aici, in Knesset. Asta se numeste democratie”, a declarat premierul. „Astazi va avea loc un vot, iar maine sper ca se va deschide calea dialogului”.

Rubio semnalizează că SUA nu crește presiunea pe Rusia: Nu mai avem multe de sancționat

Simonis (PSD) îi dă indicații lui Fritz după ce acesta a obținut cetățenia română: ”De acum înainte trebuie ca dânsul să demonstreze dacă este un român bun”

Un vot preliminar a trecut cu 63-47 dupa o dezbatere vitriolanta care s-a prelungit dupa miezul noptii. In timpul sesiunii, legislatorii opozitiei au scandat „rusine” si s-au infasurat in steagul israelian – iar unii au fost expulzati din sala.

Schimbarile judiciare planificate de Netanyahu au fost intampinate cu unele dintre cele mai mari proteste pe care Israelul le-a vazut vreodata in cele doua luni de cand Netanyahu s-a intors la putere. Demonstratiile care au inceput la Tel Aviv sambata seara au proliferat in intreaga tara, culminand cu greve si marsuri in fata Knessetului timp de doua saptamani consecutive.

Revizuirea legislatiei a atras critici din partea economistilor, a sectorului hi-tech al Israelului, a liderilor militari si de securitate, precum si a aliatilor tarii din SUA.

Presedintele Israelului, Isaac Herzog, si-a folosit rolul sau, in mare parte ceremonial, pentru a pleda pentru dialog intre guvern si liderii opozitiei pentru a evita violenta si intrarea in ceea ce el a descris intr-un discurs drept „colaps constitutional”.

De asemenea, printre propunerile legislative in discutie se numara si un proiect de lege care ar permite unei majoritati parlamentare simple sa anuleze aproape toate hotararile Curtii Supreme – o masura care ar oferi politicienilor o putere fara precedent intr-o tara fara o constitutie oficiala sau o a doua camera legislativa care sa poata efectua alte controale democratice. Modificarile l-ar ajuta probabil pe Netanyahu sa evite urmarirea penala in procesul sau de coruptie in curs de desfasurare, in care acesta neaga toate acuzatiile.

Desi modificarile judiciare au facut parte din manifestul blocului sau la alegerile din noiembrie anul trecut, in care Likud si partenerii sai de extrema dreapta si religiosi au castigat 64 de locuri in Knesset, care are 120 de locuri, apetitul public pentru revizuirea legislatiei in forma sa actuala este scazut. Un sondaj recent realizat de Channel 12 din Israel a sugerat ca 60% dintre alegatori doresc ca guvernul sa opreasca sau sa amane legislatia.

In timp ce votul de luni se aplica doar unei parti a propunerilor legislative si este doar primul din cele trei voturi necesare pentru aprobarea parlamentara, faptul ca a avut loc in ciuda apelurilor repetate de amanare pentru a permite discutii cu opozitia a fost considerat de multi ca un act de rea credinta.