Italia introduce închisoarea pe viață pentru femicid. În România, un proiect similar a rămas „în dezbatere” în Parlament, deși doar anul acesta au fost ucise 57 de femei

Parlamentul italian a aprobat în unanimitate o lege istorică care introduce femicidul – uciderea unei femei pe bază de gen – ca infracțiune distinctă, pedepsită cu închisoare pe viață.

Decizia, luată marți, 25 noiembrie, exact de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, vine ca răspuns la uciderea cu bestialitate a studentei Giulia Cecchettin, care a declanșat proteste masive și o dezbatere națională aprigă.

Legea, propusă de premierul Giorgia Meloni, a fost susținută de întreg spectrul politic, de la guvernul de dreapta extremă la opoziția de centru-stânga, relatează Associated Press. Mulți parlamentari au purtat funde roșii sau jachete roșii în memoria victimelor violenței de gen. „Este un semn de coeziune politică împotriva barbariei violenței asupra femeilor”, a declarat Meloni.

Tragedia care a catalizat schimbarea s-a petrecut în noiembrie 2023: Giulia Cecchettin, o tânără de 22 de ani, a fost înjunghiată mortal de fostul ei iubit, Filippo Turetta, care i-a înfășurat cadavrul în saci de plastic și l-a aruncat în lacul Barcis.

Noi mesaje misterioase, transmise din Rusia de „Radioul Apocalipsei”, alimentează temerile privind declanșarea unui conflict major în Europa

Un veteran al forțelor speciale care a salvat-o pe lidera opoziției venezuelene, MaríaCorina Machado, o imploră pe aceasta să nu se întoarcă în Venezuela, fiindcă va avea soarta lui Navalnîi

Turetta a fost condamnat la închisoare pe viață în decembrie 2023. Reacția surorii victimei, Elena Cecchettin, a rămas emblematică: „Ucigașul nu este un monstru, ci un fiu sănătos al unei societăți profund patriarhale”. Vorbele ei au scos mii de oameni în stradă, cerând reforme urgente.

„Femicidele vor fi clasificate, studiate în contextul lor real, vor exista”, a afirmat judecătoarea Paola di Nicola, una dintre autoarele legii. Ea a criticat termenii romantici folosiți adesea în justiție, precum „dragoste furioasă” sau „gelozia puternică”, care maschează motivațiile adevărate: ierarhia și puterea.

Legea va obliga Italia să înregistreze fiecare ucidere motivată de gen ca femicid, permițând o analiză mai profundă a fenomenului.

Cu această măsură, Italia devine una dintre puținele țări din UE – alături de Cipru, Malta și Croația – care definesc legal femicidul în codul penal. Statisticile agenției naționale Istat arată 106 femicide în 2024, dintre care 62 comise de parteneri sau foști parteneri.

Opoziția a salutat legea, dar a avertizat că ea abordează doar aspectul penal, lăsând netratate diviziunile economice și culturale.

Activiștii salută pasul, dar subliniază că educația și prevenția rămân esențiale. „Este doar vârful aisbergului: trebuie să eliminăm discriminarea de la școală până la muncă”, a spus Veronica Fredda, activistă pentru drepturile femeilor.

În România o inițiativă similară a fost depusă în Senat, dar dezbaterea ei trenează. Inițiativa clasifică femicidul în trei tipuri: intim (comis de parteneri sau familie, motivat de control și gelozie), non-intim (de terțe persoane, în contexte de exploatare sexuală sau ură de gen) și indirect (rezultat al violenței cronice, mutilării sau sinuciderii provocate de abuz).

Proiectul agravează pedepsele pentru omor calificat (art. 189 Cod Penal) în cazuri de dominație, refuz al căsătoriei sau răzbunare post-separare, extinde protecția la foști parteneri și impune acțiune din oficiu a autorităților, chiar fără plângere a victimei.

Pe lângă pedepse, legea ar urma să pună accent pe prevenție: evaluări obligatorii ale riscului, protecție pentru copii și dependenți, colectare centralizată de date despre femicide și introducerea în școli a educației pentru egalitate de gen și relații non-violente. „Violența nu e o tragedie privată, ci un eșec sistemic. Trebuie să îi spunem pe nume: femicid”, a declarat senatoarea PSD Victoria Stoiciu, una dintre inițiatoare.