Italia, polarizata de referendumul privind cetatenia. Giorgia Meloni a anuntat ca va boicota votul

Un referendum national care are loc duminica si luni in Italia, propune reducerea la jumatate a timpului necesar pentru a solicita cetatenia italiana. Reducerea timpului de asteptare de la 10 ani la cinci ar aduce aceasta tara la nivelul majoritatii celorlalte tari din Europa, potrivit BBC.

Referendumul a fost demarat in urma unei initiative cetatenesti si este sustinut de grupuri ale societatii civile. Dar pentru ca un astfel de referendum sa fie valid, 50% dintre toti alegatorii din Italia trebuie sa se prezinte la vot.

Giorgia Meloni, prim-ministrul de extrema dreapta al tarii, a anuntat ca va boicota votul, declarand legea cetateniei deja „excelenta” si „foarte deschisa”.

Ghid practic pentru un sistem imunitar mai puternic

Presshub: Un muzeu fără pereți pentru cea mai mare migrație din Europa. Cum arată patrimoniul românilor plecați în lume

Alte partide aliate cu ea ii indeamna pe italieni sa mearga la plaja in loc sa mearga la sectia de votare.

Un numar mare de migranti si refugiati sosesc in tara in fiecare an, ajutati peste Mediterana din Africa de Nord de bandele de traficanti. Guvernul populist al lui Meloni a pus accentul pe reducerea numarului de sosiri.

Dar acest referendum este destinat celor care au calatorit legal pentru munca intr-o tara cu o populatie in scadere si imbatranire rapida. Scopul este limitat: accelerarea procesului de obtinere a cetateniei, nu relaxarea criteriilor stricte.

„Cunoasterea limbii italiene, lipsa acuzatiilor penale, rezidenta continua etc. – cerintele raman aceleasi”, explica Carla Taibi din partidul liberal Mai Multa Europa, unul dintre sustinatorii referendumului.

Reforma i-ar afecta pe rezidentii straini pe termen lung care sunt deja angajati in Italia: de la cei care lucreaza pe liniile de productie din fabricile din nord, pana la cei care au grija de pensionari in cartierele elegante din Roma. Copiii lor cu varsta sub 18 ani ar fi naturalizati.

Pana la 1,4 milioane de persoane s-ar putea califica pentru cetatenie, unele estimari fiind mai mari.

„Acesti oameni locuiesc in Italia, studiaza, lucreaza si contribuie. Este vorba despre schimbarea perceptiei asupra lor, astfel incat sa nu mai fie straini – ci italieni”, sustine Taibi.

Multa vreme, Meloni a ignorat complet referendumul. Presa publica din Italia, condusa de un apropiat al lui Meloni, a acordat, de asemenea, putina atentie votului. Nu exista o campanie „Nu” substantiala, ceea ce face dificila o dezbatere echilibrata.

Dar adevaratul motiv pare strategic.

„Nu vor sa creasca gradul de constientizare cu privire la importanta referendumului. Este rational, pentru a se asigura ca pragul de 50% nu va fi atins”, explica profesorul Roberto D’Alimonte de la Universitatea Luiss din Roma.

Premierul a anuntat in cele din urma ca se va prezenta la o sectie de votare „pentru a arata respect fata de urna de vot” – dar va refuza sa voteze. „Cand nu esti de acord, ai si optiunea de a te abtine”, a declarat Meloni intr-o emisiune TV saptamana aceasta, dupa ce criticii au acuzat-o ca nu respecta democratia.

Sistemul de cetatenie din Italia este „excelent”, a argumentat ea, acordand deja cetatenie mai multor straini decat majoritatea tarilor din Europa: 217.000 anul trecut, potrivit agentiei nationale de statistica, Istat. Dar aproximativ 30.000 dintre acestia erau argentinieni cu stramosi italieni aflati la celalalt capat al lumii, putin probabil sa vina in vizita.

Intre timp, partenerul de coalitie al lui Meloni, Roberto Vannacci din Liga, de extrema dreapta, i-a acuzat pe cei din spatele referendumului ca „ne vand cetatenia si ne sterg identitatea”.

In ajunul referendumului, studentii din Roma au scris un apel la urne pe pavajul pietruit al unei piete. „Votati «DA» pe 8 si 9 iunie”, au scris ei cu litere gigantice de carton.

Cu un boicot guvernamental si o publicitate atat de slaba, sansele de a atinge pragul de prezenta la vot de 50% sunt destul de slabe.