Iulian Fota se opune demilitarizării SRI și SIE: „Este momentul actual unul bun să facem experimente? Suntem în plin război hibrid”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fota invocă experiența demilitarizării Poliției și susține că România nu ar trebui să experimenteze asupra principalelor servicii de informații într-un moment în care țara se confruntă cu războiul din Ucraina, amenințări hibride și avertismente privind riscul reprezentat de Rusia.

Fota: Am văzut la Cotroceni o analiză despre efectele demilitarizării Poliției

Fota își argumentează poziția pornind de la un document al Ministerului Afacerilor Interne pe care spune că l-a consultat în perioada în care lucra la Administrația Prezidențială.

Câtă cofeină este prea multă și când începe inima să resimtă efectele

ICE își schimbă tactica. Operațiunile rapide care îi sperie pe imigranții din New Jersey

Potrivit acestuia, analiza identifica trei efecte negative importante ale demilitarizării Poliției.

Primul ar fi fost creșterea cheltuielilor.

„Au crescut semnificativ cheltuielile de funcționare. Ore suplimentare, alte pretenții și beneficii financiare, funcționarea a devenit mult mai scumpă”, afirmă fostul consilier prezidențial.

A doua problemă identificată de Fota ar fi fost creșterea corupției, pe care el o pune în legătură cu schimbarea mecanismului de investigare a polițiștilor.

„Ca structură militară, încălcarea legii de către polițiști era instrumentată de Parchetul Militar, o instituție cu mai multă autoritate decât parchetul civil. Frica păzește bostănăria și asta era un element descurajant pentru polițiști”, susține Fota.

El afirmă că, după demilitarizare, dosarele au ajuns în competența parchetelor civile, unde relațiile profesionale și personale ar fi putut diminua, în opinia sa, efectul descurajant.

Aceste aprecieri reprezintă concluziile prezentate de Fota din analiza despre care afirmă că a luat cunoștință și nu constituie, prin ele însele, o demonstrație că demilitarizarea a determinat creșterea corupției.

A treia consecință: apariția sindicatelor

Fostul consilier prezidențial identifică drept a treia problemă dezvoltarea structurilor sindicale în Poliție.

„Au apărut sindicatele, ceea ce a complicat mult funcționarea Poliției și a MAI. Și azi sindicatele încearcă să se transforme în structuri paralele de putere, ceea ce a fost și este nociv”, afirmă Fota.

Din perspectiva sa, unele dintre aceste consecințe s-ar putea reproduce în cazul unei eventuale demilitarizări a SRI și SIE.

„Demilitarizarea serviciilor de informații va duce la ceva foarte similar, fără a schimba în bine nimic din funcționarea lor”, susține specialistul în securitate.

„Așa este pe afară” nu este un argument suficient

Fota contestă argumentul potrivit căruia România ar trebui să transforme SRI și SIE în instituții civile pentru a urma modelele existente în alte state occidentale.

„Cei care, din oportunism public, recomandă așa ceva au un singur argument, à la Caragiale: așa este pe afară. Să avem și noi faliții noștri. Atât și nimic mai mult. Nu au alte argumente”, afirmă el.

Fostul oficial susține că statutul civil al unui serviciu nu garantează nici eficiența, nici respectarea regulilor democratice.

În acest context, invocă experiența americană.

„Demilitarizarea nu este o garanție nici pentru eficiența instituțională, nici pentru o funcționare democratică. CIA și FBI sunt agenții civile și au avut în trecutul lor și grave derapaje democratice, vezi Comisia Church, și momente de serios eșec”, afirmă Fota.

Comisia Church, constituită în Senatul SUA în 1975, a investigat abuzurile serviciilor americane de informații și a documentat operațiuni ilegale de supraveghere și alte încălcări comise de CIA, FBI și alte structuri.

Fota: NATO nu ne-a cerut niciodată demilitarizarea serviciilor

Unul dintre principalele argumente invocate de fostul consilier prezidențial este propria experiență din procesul de aderare a României la NATO.

Fota a lucrat între 1998 și 2001 la sediul NATO de la Bruxelles, în cadrul Misiunii României, unde a fost implicat în pregătirea aderării țării la Alianță. ([repatriot.ro][2])

„Ca unul care știu bine procesul de aderare la NATO, Alianța nu ne-a cerut niciodată demilitarizarea serviciilor, pentru simplul motiv că nu există un model general valabil”, afirmă el.

Potrivit lui Fota, aliații au fost interesați de respectarea principiilor statului de drept și de capacitatea serviciilor românești de a coopera loial cu structurile occidentale, nu de copierea unei anumite forme de organizare.

„Țările au tradiții și au specificul lor istoric. NATO ne-a cerut să respectăm câteva chestiuni principiale, din zona statului de drept și a loialei cooperări cu Aliații”, explică acesta.

Fota susține că subiectul ar fi putut fi ridicat în momentul în care serviciile românești au fost reformate pentru integrarea în structurile occidentale.

„Cei care ne-au supervizat ultima reformă, când SRI și SIE au trecut la un model occidental de organizare, puteau să sugereze așa ceva sau chiar să o ceară. Acest lucru nu s-a întâmplat”, afirmă fostul consilier prezidențial.

„Suntem la pace, e vacanță, e liniște să ne jucăm cu instituțiile astea?”

Al doilea mare argument al lui Fota nu privește principiul demilitarizării, ci momentul ales pentru o asemenea reformă.

El avertizează că schimbarea statutului SRI și SIE ar presupune modificări legislative, administrative și de cultură organizațională care nu pot fi realizate rapid și fără efecte asupra funcționării instituțiilor.

„Demilitarizarea este un proces complex și greoi. Reclamă timp pentru ca o nouă cultură să prindă”, afirmă Fota.

În opinia sa, contextul actual de securitate face o asemenea reorganizare și mai riscantă.

„Este momentul actual unul bun să facem experimente pe SRI și SIE? Suntem la pace, e vacanță, e liniște să ne jucăm în voie cu instituțiile astea? În plin război hibrid, cu avertismente serioase că s-ar putea să ne trezim atacați de Rusia. Pe bune?”, întreabă fostul oficial.

Fota anunță un nou atac asupra ideii de „reformă a serviciilor”

Fostul consilier prezidențial sugerează că opoziția sa nu se limitează la demilitarizarea SRI și SIE.

El anunță că va reveni și asupra propunerilor mai largi privind reformarea serviciilor de informații.

„Mai pe seară sau mâine o să am ceva de spus și despre cealaltă prostie, cea cu «reforma serviciilor». O altă formă periculoasă de populism”, afirmă Iulian Fota.

Cine este Iulian Fota

Iulian Fota este specialist în securitate și relații internaționale. A fost consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Departamentului Securității Naționale de la Cotroceni între 2009 și 2014, în mandatul lui Traian Băsescu, ulterior director general al Institutului Diplomatic Român și secretar de stat pentru Afaceri Strategice în Ministerul Afacerilor Externe. A lucrat și în cadrul Misiunii României la NATO, fiind implicat în procesul de pregătire pentru aderarea României la Alianță. În prezent este cadru universitar asociat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.