Jaful de la Muzeul Drents din Olanda. Publicarea fotografiilor suspectilor, o masura de „presiune publica”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Politia stie ca ei au fost prezenti in muzeu. Daca nu vor sa spuna unde sunt aceste comori, atunci aceasta este una dintre metodele de a vedea daca restul populatiei i-a vazut pe acesti oameni”, spune Van Weel.

Joi, politia a publicat fotografiile si numele a doi dintre suspectii arestati, fara ca fetele lor sa fie blurate. De obicei, politia este foarte reticenta in a face acest lucru.

Traian Băsescu: ”România nu rezistă 72 de ore unei invazii pe scară largă/ În faţa unei drone, un tanc românesc sau Abrams face tot atâtea parale”

Băsescu: ”Nu este o criză politică, este o criză de hoție”. Care ar fi soluția

Politia trebuie sa demonstreze ca exista un interes public imperios, cum ar fi siguranta publica, pentru a dezvalui identitatea suspectilor.

Serviciul de urmarire penala trebuie sa fie de acord cu acest lucru. Parchetul afirma intr-o declaratie ca trebuie sa existe o suspiciune de infractiune penala pentru care se impune o pedeapsa minima de opt ani de inchisoare.

„O lovitura uriasa” pentru Romania

Presiunea timpului pentru a recupera comorile de arta a jucat un rol important in decizie, spune ministrul. „Pentru ca, daca acestea sunt in drum spre strainatate, in alta parte sau spre distrugere, atunci fiecare secunda conteaza”.

Van Weel neaga ca autoritatile romane ar fi facut presiuni pentru ca datele sa fie facute publice. „Nu a existat nicio presiune pentru actiuni suplimentare”.

Potrivit ministrului, furtul este „o lovitura uriasa” pentru Romania. De asemenea, el tine sa sublinieze ca nu trebuie banalizata expresia „o casca de aur”. „Nu sunt jafuri banale, aceasta are valoare cultural-istorica”.

Acest lucru creeaza o presiune internationala, recunoaste Van Weel. „Depinde de politicieni sa absoarba presiunea internationala, astfel incat politia si procuratura sa isi poata face treaba”.

Avocatul unuia dintre suspecti considera ca divulgarea numelui si a fotografiei „nu este proportionala”, deoarece clientul sau a fost deja arestat. El se declara ingrijorat de faptul ca a fost luata aceasta decizie.

Potrivit lui Van Weel, a fost luata o decizie bine gandita de catre politie si sistemul judiciar. „Daca cineva se indoieste de acest lucru, de exemplu avocatul suspectului, atunci acea persoana poate aduce in discutie acest aspect in timpul procesului, aceasta este frumusetea statului de drept”.

„Masuri neobisnuite”

„Exista intotdeauna o tensiune intre viata privata si ancheta”, spune Sven Brinkhoff, profesor de drept penal la Universitatea din Amsterdam.

Amenintarea de a aparea in mod recognoscibil pe camera este adesea folosita atunci cand suspectii nu au fost inca arestati, spune el. De exemplu, in cazul revoltelor din fotbal sau al suspectilor care sunt in strainatate.

„Acestia sunt apoi amenintati ca vor fi fotografiati in mod recognoscibil daca nu se predau si atunci aleg sa joace la sigur”.

Brinkhoff spune ca nu are cunostinta de niciun caz in care fotografiile si numele suspectilor au fost puse online abia dupa arestarea acestora.

Joep Lindeman, profesor de drept procesual penal la Universitatea din Utrecht, nu cunoaste, de asemenea, niciun caz in care acest lucru s-a mai intamplat.

„Este vorba de arta speciala care a fost imprumutata de la un alt muzeu din strainatate”, spune Lindeman. „Cred ca si asta ii face sa ia niste masuri neobisnuite”.

In cele din urma, depinde de judecator sa evalueze daca balanta intereselor a fost facuta in mod corespunzator, spune el. „Atunci poate duce la o pedeapsa mai mica in sentinta.”