Tokyo fierbe politic. La doar câteva luni după ce a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Japoniei, Sanae Takaichi pare gata să riște totul pe o carte îndrăzneață: dizolvarea parlamentului și convocarea unor alegeri anticipate încă din februarie. Mișcarea, intens speculată de presa niponă și confirmată indirect de partenerii săi de coaliție, ar putea redefini echilibrul de putere din a treia economie a lumii sau ar putea declanșa o furtună economică și diplomatică.
Liderul Partidului Inovației Japoneze (Ishin), Hirofumi Yoshimura, a declarat postului public NHK că, în urma unei întâlniri recente cu premierul, a simțit că poziția privind calendarul electoral a intrat într-o „nouă etapă”. Cu alte cuvinte, decizia este aproape luată. Ministerul Afacerilor Interne a cerut deja comisiilor electorale regionale să înceapă pregătirile logistice, un semnal care pentru analiști echivalează cu un fapt aproape împlinit.
Dacă alegerile vor fi convocate pe 8 sau 15 februarie, așa cum indică surse guvernamentale citate de cotidianul Yomiuri, Sanae Takaichi va intra pentru prima dată într-o confruntare directă cu electoratul de când a preluat conducerea guvernului în octombrie. Până acum, ea a ajuns la putere prin victoria internă în Partidul Liberal Democrat și validarea parlamentară, fără un test național la urne. Un scrutin rapid i-ar oferi șansa să capitalizeze pe valul de popularitate de care se bucură în prezent.
Takaichi s-a impus rapid ca o figură atipică într-o Japonie tradițional conservatoare: o femeie aflată la vârful puterii, cu discurs ferm, orientare naționalistă și admirație declarată pentru Margaret Thatcher. Poziția sa neînduplecată față de China i-a adus simpatie în rândul electoratului de dreapta, dornic de o Japonie mai assertivă pe scena internațională. Dar aceeași linie dură a provocat o criză diplomatică majoră cu Beijingul. Declarația sa conform căreia un atac chinez asupra Taiwanului ar putea fi considerat o amenințare existențială pentru Japonia, justificând un eventual răspuns militar, a aprins spiritele în capitala chineză. Replica nu a întârziat: restricții comerciale, limitări la exporturi strategice, anularea unor întâlniri bilaterale și avertismente adresate cetățenilor chinezi să evite călătoriile în Japonia.
Într-o economie profund dependentă de exporturi și de lanțuri de aprovizionare asiatice, tensiunile cu China nu sunt doar un diferend diplomatic, ci un risc economic concret. În paralel, guvernul Takaichi pregătește primul său buget complet, estimat la aproximativ 783 de miliarde de dolari, un plan masiv de stimulare menit să combată efectele inflației, să sprijine consumul și să mențină Japonia pe linia de plutire într-o economie globală fragilă. Premierul insistă că prioritatea imediată este ca populația să simtă beneficiile politicilor de stimulare.
Alegerile anticipate riscă însă să blocheze adoptarea bugetului înainte de finalul anului fiscal, în martie. Opoziția avertizează că un astfel de calendar ar forța guvernul să recurgă la un buget provizoriu, întârziind investiții esențiale și slăbind încrederea piețelor. Reacția nu a întârziat nici pe piețele financiare: yenul s-a depreciat imediat după apariția informațiilor privind planurile electorale, semnalând nervozitatea investitorilor în fața incertitudinii politice.
Coaliția condusă de Takaichi deține o majoritate îngustă în camera inferioară și este minoritară în cea superioară. Un scrutin anticipat câștigat detașat i-ar permite să consolideze puterea și să guverneze fără blocaje legislative. Dar un rezultat slab ar putea deschide calea pentru o criză politică majoră și chiar pentru schimbarea conducerii partidului. Liderii opoziției acuză deja premierul de aventurism politic într-un moment în care Japonia are nevoie de stabilitate, nu de campanii electorale grăbite.
Dincolo de calculele economice și de riscurile externe, decizia lui Sanae Takaichi are o dimensiune profund personală și politică: legitimitatea. Ea conduce Japonia, dar nu a fost încă aleasă de popor într-un scrutin național. O victorie rapidă ar transforma-o dintr-un lider instalat prin mecanisme interne de partid într-un prim-ministru cu mandat popular direct. Ar fi consacrarea definitivă a primei femei aflate la conducerea Japoniei. Dar dacă pariul eșuează, consecințele ar putea fi severe: pierderea controlului parlamentar, instabilitate guvernamentală și vulnerabilitate într-un context regional tot mai tensionat.
Alegerile nu sunt încă oficial anunțate, dar pregătirile administrative au început, declarațiile politice sugerează inevitabilul, iar opinia publică a intrat deja în febra speculațiilor. În următoarele săptămâni, Tokyo va decide dacă merge pe calea consolidării puterii sau a incertitudinii politice. Pentru Sanae Takaichi, este cel mai mare test al carierei sale.