Jocul nu s-a incheiat. Forumul Judecatorilor arata ce trebuie facut pentru ca prevederile noilor legi ale justitiei sa nu devina aplicabile

news

Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) sustine ca o parte insemnata dintre modificarile aduse legilor justitiei sunt extrem de nocive pentru magistratura, fiind necesar sa fie amanata sau suspendata aplicarea dispozitiilor in cauza, pana la data revizuirii lor totale, ori, dupa caz, abrogarea acelor prevederi care sunt in vigoare.

Ca urmare a solicitarii Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei de a comunica observatii si propuneri, pentru a corecta situatii care ar putea aparea in practica instantelor si a parchetelor prin punerea in aplicare a celor trei legi, tinand cont si de recomandarile Comisiei de la Venetia, mentionate in cuprinsul Avizului nr. 924/2018 din 13 iulie 2018, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania reitereaza aspectele pe care le-a sustinut in nenumarate randuri pe parcursul procesului legislativ in cauza, dand publicitatii un studiu cuprinzand argumente vizand neconstitutionalitatea sau neconformitatea cu tratate sau conventii internationale a anumitor prevederi punctuale ale legilor respective.

FJR spune ca, in principiu, puterea legislativa si puterea executiva trebuie sa tina seama imediat de Avizul emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Venetia ”pentru a se evita distrugerea magistraturii”.

”Avizul Comisiei de la Venetia, care are caracter definitiv, este lamuritor pentru respectarea standardelor statului de drept in Romania, in foarte multe aspecte referitoare la modificarile aduse legilor justitiei, si nu poate fi nesocotit la nesfarsit, evolutiile publice recente punand in grav pericol independenta justitiei si parcursul Statului roman in cadrul Uniunii Europene si al Consiliului Europei, asa cum au constatat anterior si Comisia Europeana si GRECO. Executarea obligatiilor internationale care rezulta dintr-un tratat in vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autoritatilor statale. Daca dispozitiile constitutionale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridica nationala, revine tuturor autoritatilor statului obligatia de a gasi solutii adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constitutia (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constitutiei), altfel raspunderea internationala a statului va fi angajata, cu toate consecintele care decurg din aceasta, inclusiv sanctiuni”, avertizeaza judecatorii.

In consecinta, conform Avizului Comisiei de la Venetia din 13 iulie 2018, puterea legislativa si puterea executiva au obligatia de a regandi imediat sistemul de numire/revocare a procurorilor in functii de conducere la nivel inalt, in vederea asigurarii conditiilor pentru un proces de numire/revocare neutru si obiectiv, prin mentinerea rolului unor autoritati, cum sunt Presedintele si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), in masura sa contrabalanseze influenta Ministrului Justitiei.

Potrivit FJR, trebuie sa fie eliminate limitarile propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecatorilor si procurorilor si sa fie revizuite prevederile privind raspunderea materiala a magistratilor, modificand mecanismul de desfasurare a actiunii in regres.

Totodata, este necesar ca puterea legislativa si puterea executiva sa anuleze infiintarea unei structuri de parchet separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori si sa renunte la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii.

”Prin noile dispozitii privind «legile justitiei», meritocratia va fi eliminata in magistratura, spre exemplu, promovarea efectiva la instantele si parchetele superioare urmand a se face in baza unor criterii subiective, respectiv «evaluarea activitatii si conduitei din ultimii 3 ani», la Inalta Curte de Casatie si Justitie fiind dublata de un interviu formal sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eliminandu-se probele scrise, cu caracter teoretic si/sau practic si instituindu-se un sistem de control evident al promovarilor”, arata FJR.

Judecatorii mentioneaza ca, de asemenea, prin lege organica se modifica rolul si atributiile stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii ca organism colegial, desi rearanjarea rolurilor si atributiilor intre Plenul CSM si Sectiile CSM conduce la afectarea rolului constitutional al CSM si la depasirea atributiilor constitutionale specifice Sectiilor, contrar art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), precum si art. 134 alin. (2) si (4) din Constitutie. Daca s-ar accepta posibilitatea ca atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, deci ale Consiliului Superior al Magistraturii ca organ colectiv si reprezentativ, sa fie distribuite celor doua sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii, ar insemna ca vor functiona de facto doua structuri de tip Consiliul Superior al Magistraturii – una pentru judecatori si una pentru procurori. Pe de o parte, aceasta solutie legislativa neaga rolul constitutional stabilit de catre legiuitorul constituant pentru Consiliul Superior al Magistraturii ca unica autoritate constitutionala reprezentativa pentru magistrati si, pe de alta parte, ar conduce la accentuarea semnificativa a „corporatismului” decizional al sectiilor, aspect care ar afecta nu numai independenta justitiei, dar si principiul constitutional al cooperarii loiale in cadrul autoritatii judecatoresti, aceasta cooperare loiala rezultand din faptul ca deciziile care privesc independenta autoritatii judecatoresti, cu exceptia celor in materie disciplinara, se iau in Plen, cu participarea reprezentantilor magistratilor, dar si a reprezentantilor institutiilor cu atributii semnificative in cadrul si cu privire la autoritatea judecatoreasca (presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie si ministrul justitiei). Legiuitorul constituant a instituit o autoritate constitutionala in sfera autoritatii judecatoresti care exercita colectiv, in ansamblul sau, o serie larga de atributii constitutionale si legale, in timp ce sectiile exercita doar acele atributii pe care Constitutia le-a incredintat in mod expres acestora, precum si alte atributii de natura legala, dar care sunt in stransa legatura cu rolul constitutional prevazut in art. 134 alin.(2) din Constitutie. In alte sisteme constitutionale, unde constituantul a intentionat sa marcheze o distinctie neta intre corpul profesional al judecatorilor si corpul profesional al procurorilor, au fost create chiar prin Legea fundamentala consilii judiciare distincte, precizeaza sursa citata.

Forumul Judecatorilor mentioneaza ca, desi aprecierea Comisiei de la Venetia converge spre separarea carierelor in magistratura, singura forma prin care se poate efectua separarea stricta a carierelor judecatorilor si procurorilor, fara riscul declararii neconstitutionale a unei astfel de modificari, o reprezinta o revizuire constitutionala.

Introducerea completurilor de doi judecatori pentru judecarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel si de trei judecatori (in loc de doi judecatori) pentru solutionarea apelurilor are un impact direct asupra bunei functionari a instantelor si a gradului de incarcare a acestora si presupune o reducere importanta a timpului alocat judecatorilor pentru motivarea hotararilor, in conditiile in care numarul de judecatori de la aceste instante ramane acelasi, ceea ce indirect afecteaza solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. In plus, in lipsa unui studiu de impact privind efectul unei astfel de prevederi asupra resurselor umane ale instantelor si asupra solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil si mai ales asupra gradului de incarcare al instantelor, solutia legislativa induce un risc de blocaj la care sunt supuse instantele judecatoresti. Este necesara abrogarea imediata a acestor dispozitii, sustine sursa citata.

Potrivit acesteia, reorganizarea Inspectiei Judiciare va intari nejustificat atributiile inspectorului-sef, care va numi, dintre inspectorii judiciari, pe cei care vor ocupa functiile de conducere (in urma unei simple evaluari a proiectelor de management specifice fiecarui post de conducere), controland practic selectia inspectorilor judiciari, conducand si controland activitatea de inspectie si pe cea de cercetare disciplinara, va fi ordonator principal de credite si singurul titular al actiunii disciplinare. Toate aceste modificari sunt aspecte care indica o relativizare a standardelor profesionale impuse conducerii Inspectiei Judiciare, cu consecinta eliminarii independentei sale operationale. Aceasta tendinta genereaza efecte negative cu privire la calitatea activitatii Inspectiei Judiciare in materia raspunderii magistratilor si, pe cale de consecinta, este de natura sa puna in pericol independenta justitiei si insusi rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei. Instituirea prin lege a unei dispozitii care, pe de o parte, promoveaza subiectivismul inspectorului-sef in numirea conducerii Inspectiei Judiciare si, pe de alta parte, instituie o dependenta totala a tuturor mandatelor de conducere din cadrul Inspectiei de mandatul inspectorului-sef constituie o incalcare a principiului asigurarii securitatii raporturilor juridice in exercitarea mandatelor de conducere de catre respectivii inspectori judiciari.

Prin urmare, corpul magistratilor va fi redus (pe termen scurt, in proportie de cel putin 25%, daca nu se vor gasi masuri pentru a contracara efectele pensionarilor timpurii), va fi deprofesionalizat, prin renuntarea la examenele de promovare meritocratice, va fi surmenat prin cresterea volumului de activitate, va putea fi supravegheat prin seful Inspectiei Judiciare si prin Sectia speciala pentru cercetarea infractiunilor din justitie din cadrul PICCJ, magistratii procurori isi vor pierde de facto independenta, controlul asupra acestora fiind realizat implicit de Ministrul Justitiei, factor politic, care le va putea da indrumari cu privire la prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii, arata FJR.

”Evident ca toate aceste modificari aduse legilor justitiei, trimise Presedintelui Romaniei spre promulgare ori, dupa caz, deja in vigoare, nu sunt deloc necesare intr-o justitie a unui stat democratic, nefiind, sub nicio forma, benefice pentru sistemul judiciar si pentru societate. Dimpotriva, sunt extrem de nocive pentru magistratura, fiind necesar sa fie amanata sau suspendata aplicarea dispozitiilor in cauza, criticate dur de Comisia de la Venetia sau GRECO, pana la data revizuirii lor totale, ori, dupa caz, abrogarea acelor prevederi care sunt in vigoare”, subliniaza Forumul Judecatorilor.

Mai mult despre: , ,


Comentarii: